„Am aflat despre modul sănătos de viață, despre dezvoltarea fiziologică, inclusiv ce este ciclul menstrual, temă despre care nu poţi vorbi deschis cu mama sau cu prietenele tale”. Așa ne-a răspuns Mădălina, elevă în clasa a IX-a, când am întrebat-o care sunt cele mai importante lecții pe care le-a învățat timp de trei ani la disciplina „Educație pentru sănătate”. Mama a susținut-o de la început și a încurajat-o să opteze pentru această disciplină, spunându-i că va afla multe informații utile despre sănătate.
„Am învățat despre corpul nostru, despre alimentație, regimul de somn, care alimente sunt dăunătoare şi bune pentru organismul nostru. Mama cunoaşte diverse lucruri, dar uneori se jenează să-mi povestească despre ele. Eu îi spun despre ce am vorbit la lecție, care este atitudinea mea față de noutăţile pe care le-am aflat și ea își expune părerea. Am devenit mai apropiate”, povestește Mădălina.
Disciplina „Educație pentru sănătate” a fost introdusă în curriculum în anul 2015 și este predată la solicitare elevilor din clasele gimnaziale și liceale. În anul de studii 2017-2018, peste 23 000 de adolescenți au solicitat să învețe această disciplină, ceea ce constituie doar 7% din numărul total de adolescenți care au nevoie de astfel de informații.
Responsabilii de la Agenția ONU pentru drepturile și sănătatea reproductivă (UNFPA) susțin că societatea noastră și-a format o percepție greșită despre această disciplină, asociind-o doar cu educația sexuală. De fapt, aceasta include și module despre igiena personală, activitate și odihnă, alimentație sănătoasă, situații de risc, sănătate mintală.
„Îi spun copilului meu să nu se rușineze, să îmi povestească”
Anastasia Ardașan este mama unui băiat de 11 ani. A observat nu o singură dată că mulți părinți nu discută acasă cu copiii despre sănătatea reproductivă, despre prieteni și obiceiuri sănătoase, de aceea consideră că o asemenea disciplină este importantă pentru fiecare copil:
[dt_quote type=”blockquote” font_size=”big” animation=”none” background=”plain”]„Îi spun copilului meu să nu se rușineze, să îmi povestească despre problemele și gândurile sale, pentru că eu îi sunt cel mai bun prieten. Sunt foarte deschisă în privinţa subiectelor ce ţin de şcoală, cu ce prieteni se joacă. Mulți părinți sunt preocupați de problemele lor. Eu însă văd că copiii vor ca părinții să se implice, să se joace cu ei. Și eu am învățat la școală educația pentru sănătate. Profesoara ne povestea și din experiența ei”.[/dt_quote]
„Cele mai multe întrebări sunt despre viața sexuală și schimbările fiziologice”
La început, doar 12 elevi de la gimnaziul „Mihai Moraru” din satul Brăneşti, raionul Orhei, au ales să învețe „Educație pentru sănătate”. În fiecare an însă, crește numărul tinerilor interesați de sănătatea lor, povestește Anastasia Domnița, profesoară de biologie, chimie, științe și, mai nou, de educație pentru sănătate.
Fiecare al zecelea avort este efectuat de o fată de 15-19 ani
În prezent, fiecare al treilea adolescent crește cu un singur părinte sau fără ambii părinți din cauza migrației, a divorțului etc. Totodată, din cauza lipsei de comunicare și a informațiilor de calitate și adecvate vârstei, mulți tineri se confruntă cu riscuri de sănătate. Anual, peste 2.600 de tinere devin mame, în timp ce fiecare al zecelea avort este efectuat de o fată de 15-19 ani. Sunt datele oferite de UNFPA Moldova care promovează „Educație pentru sănătate”, pentru a preveni riscurile de sănătate și dezvoltare a adolescenților.
„Doar prin eforturi comune, prin educație în familie, în școală și în comunitate, vom reuși. Tinerii, odată cu creșterea, se confruntă cu mai multe comportamente nesănătoase, pentru că nu sunt pregătiți destul. Soluția este accesul și educarea privind comportamentele sănătoase, educarea privind luarea unei decizii corecte”, accentuează Ludmila Sîrbu, analistă de programe tineret, UNFPA Moldova.
„Nu vom putea acoperi educația pe care copiii trebuie să o primească în familie”
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) dă asigurări că sănătatea adolescenților este una dintre prioritățile instituției. Valentin Crudu, șeful Direcției învățământ general din cadrul MECC, îndeamnă părinții să le ofere copiilor acea educație pentru sănătate adecvată vârstei de care copiii ar trebui să beneficieze în familie, precum și să discute despre problemele cu care aceștia se confruntă:
[dt_quote type=”blockquote” font_size=”big” animation=”none” background=”plain”]„Este o inițiativă destul de importantă pentru sistemul de educație din Republica Moldova. Totuși, să nu credeți că noi, cei din educație, vom putea acoperi educația pe care copiii trebuie să o primească în familie, nu vom putea substitui mama sau tata. Implicarea dvs. în acest proces, și anume dezvoltarea anumitor competențe de la cea mai fragedă vârstă, oferirea unor noțiuni elementare, nu o va putea înlocui niciun învățător. Da, noi încercăm să ajungem la copii, dar în 45 de minute, atunci când ai un plan de acțiuni, nu reușești să le spui ceea ce ar fi trebuit să le spună acasă mama sau tata”.[/dt_quote]
Rata sarcinilor la adolescente în Olanda este printre cele mai mici din lume
Un studiu realizat de Rutgers WPF indică faptul că 9 din 10 adolescenţi olandezi folosesc contraceptive atunci când își încep viața sexuală. În același timp, Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunță că olandezii se află în topul utilizatorilor de anticoncepționale.
Conform datelor oferite de Banca Mondială, rata sarcinilor la adolescente în Olanda este printre cele mai mici din lume. De fapt, în Olanda, abordarea cunoscută ca „educație sexuală cuprinzătoare” începe încă la patru ani.
Arthur den Hartog, șef adjunct de misiune al Ambasadei Olandei la București, recunoaște că procesul nu a fost unul simplu, dar nici imposibil, de aceea îndeamnă toate părțile implicate să își unească eforturile:
„Atunci când îi învățăm pe copiii noștri despre sănătate, îi facem mai puternici și mai independenți. Pentru a avea rezultate în acest domeniu, e nevoie de implicarea tuturor. Nu e un proces pe care îl faci peste noapte, e nevoie de timp. Dat fiind că Olanda este multinațională, ne confruntăm cu mai multe atitudini privind educația pentru sănătate, din perspectivă religioasă și culturală. Nu este foarte ușor să discuți cu reprezentanții altor naționalități, dar e posibil. Noi am reușit să o facem. Da, școlile au un rol important, dar rolul părinților este și mai mare. Discutați cu copiii dumneavoastră”.
Menționăm că, în perioada mai-iunie 2018, vor avea loc discuții publice comunitare în 22 de localități din raioanele Orhei, Rezina, Fălești, Cahul și municipiul Chișinău. Acestea sunt parte a proiectului „Promovarea educației pentru sănătatea tinerilor”, realizat de UNFPA Moldova cu sprijinul Ambasadei Olandei și în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării.
Fotografiile au fost realizate de Dan Guțu
