Dacă de la o vreme ați observat o paloare și durere intensă la nivelul degetelor de la mâini sau picioare, ca reacție la frig sau stres, ar fi cazul să mergeți la medicul reumatolog. Simptomul ar putea indica prezența sindromului Raynaud, afecțiune caracterizată prin spasmarea (îngustarea) vaselor sangvine, la temperaturi scăzute sau în timpul stărilor de neliniște.
Afecțiunea apare mai des la adolescente și femeile tinere, fiind răspândită în țările cu climă predominant rece. De exemplu, în Marea Britanie, 10 milioane de persoane se confruntă cu aceste atacuri vasospatice.
Republica Moldova nu deține date oficiale privind numărul persoanelor cu această afecțiune care, deseori, poate ascunde „o patologie moștenită”, explică Lucia Mazur-Nicorici, medic reumatolog, doctor habilitat în științe medicale, profesoară universitară la USMF „Nicolae Testemițanu”:
„Afecțiunea se atestă mai frecvent la femei, cu o prevalență generală de la 5% la 30%, în special la persoanele de vârstă mai tânără (adolescenți până 15-20 de ani). Raportul dintre femei și bărbați este de 9 la 1”.
Semnele sindromului Raynaud se manifestă în 3 etape
Spre deosebire de persoanele care se confruntă cu problema mâinilor reci în permanență, cei care suferă de sindromul Raynaud au episoade cu durata de la câteva minute la câteva ore.
În mod clasic, manifestarea include câteva etape:
- Paloare – decolorarea zonei afectate, însoțită de amorțire, cauzate de scăderea fluxului sangvin în degete.
- Învinețire – degetele devin de nuanță albăstruie (cianotice), drept consecință a lipsei de oxigen mai mult timp.
- Înroșire – provocată de dilatarea vaselor și revenirea fluxului sangvin. Schimbarea culorii scutește uneori doar degetul mare, fiind adesea însoțită de durere.
Factorii de risc, în funcție de tipul afecțiunii
Există două tipuri ale fenomenului Raynaud: primar și secundar.
- Fenomenul primar nu este asociat cu anumite boli, nu necesită tratament și poate dispărea de la sine.
- Fenomenul Raynaud secundar este asociat cu afecțiuni ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sclerodermia, lupusul eritematos sistemic, sindromul Sjogren și sindromul antifosfolipidic. La fel, poate fi asociat cu infecții, precum: parvovirusul B19, citomegalovirusul, hepatita B și C. Medicul atenționează că manifestările fenomenului secundar pot apărea pe fondul unui tratament medicamentos cu antimigrenoase, interferon și alte preparate.
Factorii declanșatori la femei:
- Stresul emoțional sau tresăritul, prin stimularea sistemului nervos simpatic.
- Sensibilitatea la frig.
- Fumatul.
- Prezența concomitentă a unei boli a țesutului conjunctiv.
„Cu cât debutul fenomenului Raynaud este mai târziu, în special în intervalul de vârstă 30-40 de ani, cu atât mai mare este riscul de dezvoltare a unei maladii a țesutului conjunctiv. În rândul pacienților cu vârsta de peste 60 de ani, boala arterială periferică este o cauză frecventă a fenomenului Raynaud”, menționează Lucia Mazur, medic reumatolog.
Factori declanșatori la bărbați:
Această afecțiune este mai puțin întâlnită în rândul bărbaților. În majoritatea cazurilor, sindromul Raynaud este dobândit în urma practicării anumitor activități care pot cauza traume repetitive, cum se întâmplă în cazul utilizării frecvente a uneltelor care vibrează.
„Ocupațiile care au ca rezultat expunerea vizibilă la vibrații de la mașinile vibratoare afectează, în mare parte, bărbații. Această afecțiune este cunoscută sub numele de sindromul vibrației mână-braț. Expunerea la clorură de polivinil (material utilizat în construcții), rănirea cauzată de frig sau lucrul cu munițiile sunt alte cauze ale fenomenului Raynaud secundar”, explică medicul.
Prevenim crizele prin schimbarea stilului de viață
Pentru a preveni apariția atacurilor deranjante, sunt recomandate:
- Evitarea expunerii la temperaturi scăzute.
- Menținerea mâinilor și picioarelor la cald (mănuși, ciorapi groși și dispozitive cu încălzire, cizme de iarnă).
- Evitarea expunerii la temperaturile scăzute ale aparatelor de aer condiționat, pe timp de vară.
- Purtarea mănușilor la interacțiunea cu obiectele reci, când scoateți produse din congelator, frigider sau cuptor.
- Evitarea stimulentelor, anxietății, stresului emoțional, fumatului, cofeinei și alcoolului.
Adițional, medicii recomandă adoptarea unui stil de viață activ, prin:
- Exerciții fizice regulate (mersul pe jos, înotul sau yoga).
- Evitarea sedentarismului, cu durată mai mare de 2-3 ore.
În unele cazuri, pacienții nu au voie să stea prea mult cu mâinile în apă rece, să lucreze în grădină în umezeală și la temperaturi scăzute. În special în cazul pacienților care nu știu cum să gestioneze crizele, este esențial rolul specialiștilor în medicină și al apropiaților în acordarea ajutorului și susținerii:
„Cheia pentru reducerea numărului de îmbolnăviri este educația. Pe lângă medic, asistenta medicală și rudele pacientului pot contribui la educarea pacientului cu privire la factorii de risc: fumatul, stresul și protecția mâinilor de frig”.
