Într-o lume a tehnologiilor, gadgeturile devin parte din viața copiilor și a adulților. Indiferent dacă lucrăm, achităm facturi sau citim ceva pe rețelele sociale, copiii ne văd în fața ecranelor și ne este adesea greu să le interzicem sau să le spunem că „vei putea și tu atunci când vei crește mai mare”.
Psihologa și psihoterapeuta Ina Crasnojon, cofondatoarea Academiei Părinților de Invidiat, lucrează de mai mulți ani cu adolescenți. Susține că dependența de gadgeturi a devenit o problemă frecventă în rândul copiilor și adolescenților, din cauza timpului petrecut în exces în fața ecranelor și de la o vârstă timpurie:
„Practic în fiecare zi primesc în cabinet părinți care se plâng că nu pot dormi copiii lor. Mulți dintre copii ascund, nici măcar nu recunosc că nu pot să adoarmă. Ajung la mine copii care distrug lucruri acasă, când li se ia telefonul; părinți care luptă din dorința de a-și „salva” copiii. A crescut numărul cazurilor de tulburări anxios-depresive la vârsta de 5-6 ani. Sunt copii care nu mai vor să iasă din casă și părintele crede că ei sunt timizi, că se rușinează. Pentru a avea copii „cuminți”, unii adulți apelează la gadgeturi. Cunosc un caz când părintele a lipit o tabletă deasupra pătucului bebelușului, cu desene animate, pentru ca acesta să fie cuminte și să nu plângă”.
Academia Americană de Pediatrie afirmă că, la vârsta de 0-2 ani, copiii nu ar trebui să fie expuși deloc ecranelor, mai ales în situațiile când nu pot adormi sau când nu vor să mănânce. Dezvoltarea creierului în această perioadă de formare este determinată de stimulii din mediul înconjurător, de aceea părinții ar trebui să le arate celor mici cât de interesantă este lumea din jurul lor – să pună accent pe comunicare, pe activități de dezvoltare a simțurilor (pipăit, miros, gust etc.) și plimbări în aer liber etc.:
„Cel mai tare mă doare când văd pe rețelele sociale că părinții întreabă cât ar trebui să stea un copil în fața unui gadget. Sunt multe mămici care scriu că dau copilului telefonul de la jumătate de an și nu se întâmplă nimic – el învață să vorbească mai repede, să numere și chiar învață o limbă străină. Corect, efectele vin în timp, atunci când copiii au un grad scăzut de concentrare, nu pot sta în bancă, au deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), randament școlar scăzut, capacitate scăzută de a memoriza informația, puține abilități de autonomie și relaționare etc. Oare de la această vârstă copilul ar trebui să cunoască deja limbi străine sau, din contra, să-și dezvolte alte abilități?”.
Atunci când e vorba de adolescenți, Ina Crasnojon susține că situația e mai complicată, întrucât e mai greu să-i controlezi. La această vârstă, practic fiecare adolescent are telefon, ei se culcă mai târziu, întrucât la orele târzii încep discuțiile pe rețelele sociale:
„Cum poate să adoarmă un adolescent în momentul în care colegii lui comunică? Vrea să fie și el cool, să nu fie expulzat din grup. Nu putem să-l limităm, de acord, dar putem să diminuăm timpul petrecut în fața ecranelor. Îi explicăm că noi, la fel, le folosim, dar pentru a munci, pentru a achita facturile, pentru a face tranzacții, nu pentru a sta pe rețelele sociale ore-n șir. Cel mai grav caz pe care l-am întâlnit este al unei fete de 14 ani, care avea probleme de somn, din cauză că petrecea prea mult timp în fața ecranelor. După ce nu a dormit 72 de ore, a început să aibă halucinații. Mama ei a chemat Urgența, dar a ajuns să fie internată în Spitalul de psihiatrie, cu diagnosticul „schizofrenie”. Deja de cinci ani face tratament medicamentos și vine la terapie”.
Din cauza supraconsumului de ecrane, mulți copii și adolescenți încep să aibă tulburări de alimentație (mâncatul compulsiv), întrucât mănâncă în fața computerelor, fiind concentrați la ceea ce văd, nu la ceea ce mănâncă și cât mănâncă. Crește riscul de obezitate, pentru că ei petrec prea mult timp așezați sau, dimpotrivă, unii nu vor să mănânce și ajung la subnutriție.
În acest context, psihologa Ina Crasnojon recomandă părinților să stabilească reguli clare:
- Schimbați rutina. Implicați copilul în activități interesante. Arătați-i că, pe lângă gadgeturi, puteți face multe alte activități: comunicați, mergeți la cumpărături, distrați-vă în casă sau afară, gătiți ceva.
- Nu-i interziceți, dar negociați. Cu cât mai mult îl veți controla, cu atât mai tentat va fi să iasă de sub controlul vostru. Sunt copii care nu merg la lecții, pentru că aleg să stea în anumite locuri unde este internet gratuit sau cer de la alt coleg acces la rețeaua de internet.
- Vorbiți-i despre utilizarea excesivă a computerului/tabletei/telefonului. Întrebați-l de ce își dorește să utilizeze gadgeturile atât de des. Arătați-i propriul exemplu și pentru ce folosiți tehnologiile. Când aveți posibilitate, spuneți-le în ospeție celor apropiați cât de grave sunt, pe termen lung, consecințele consumului de ecrane.
- Explicați-i când să meargă la culcare, ca să doarmă, nu pentru a sta în pat cu telefonul în mână. Copilul trebuie să știe când și cât timp are voie. Nu cedați și nu intrați în lupta pentru putere. „Decât să-mi strice geamurile sau scaunele, îl lăsăm să stea” nu funcționează. Sunt copiii voștri.
- Nu-i instalați diferite aplicații pentru a-l monitoriza. Va ști că nu aveți încredere și vor apărea tot mai multe secrete și minciuni.
„Comunitatea acestor părinți crește, vin tot mai des copii cu autism virtual, ADHD, probleme de limbaj, probleme de dezvoltare mintală. Noi culegem roadele acțiunilor noastre. A pune unui copil un gadget în mână este cel mai ușor. Da, copilul devine comod, dar cine a zis că e ușor să crești un copil? E firesc ca un copil să solicite, să vrea să cunoască, să descopere lumea din jur, să pună întrebări. Înainte de a-i oferi un gadget, întrebați-vă dacă copiii voștri au suficiente abilități dezvoltate, în cazul în care nu veți mai fi”, este îndemnul Inei Crasnojon.
Informațiile au fost prezentate în cadrul Conferinței științifico-practice „Ziua mondială a somnului 2023. Zece ani de activitate a Centrului de somnologie INN Diomid Gherman”, organizată de Catedra de fiziologie a omului și biofizică a USMF „Nicolae Testemițanu”, în comun cu Centrul Republican de Somnologie.
Citiți și:
