În ultimii cinci ani, specialiștii (medici neuropsihiatri, pediatri, medici de familie, psihologi) au identificat o nouă formă de autism – autismul virtual. Acesta apare la copiii care au vizionat zilnic, în medie, peste 4 ore de mediu virtual (TV, telefon mobil, tabletă, computer) în perioada 0-3 ani. Incidența este de 80% la băieți.
Cel care a introdus și a utilizat, pentru prima dată, termenul de „autism virtual” este psihologul clinician Marius Teodor Zamfir. suntparinte.md a avut posibilitatea să afle mai multe despre acest fenomen chiar de la Marius Teodor Zamfir, în cadrul International Autism Conference Bucharest 2018 (IACB 2018), cel mai important eveniment destinat familiilor și specialiștilor din domeniul autismului.
Specialistul susține că a început să analizeze acest fenomen încă în anul 2007, atunci când s-a ocupat de primul caz de autism virtual. De ce „autism”? Pentru că acele comportamente pe care le manifestă copiii cu „autism virtual” sunt similare celor ale copiilor diagnosticați cu „autism clasic”.
Diferența dintre cele două tipuri de autism este următoarea: în cazul copiilor cu autism „clasic” e vorba de leziuni ireversibile la nivel cerebral (tulburări metabolice, intoxicații cu metale grele care distrug legăturile neuronale). În cazul copiilor cu autism virtual este vorba despre inexistența acestor legături, din cauza unei stimulări necorespunzătoare.
Atunci când se află în mediul virtual, copilul primește doar o informație auditivă și vizuală, neavând însă capacitatea de a procesa ceea ce se întâmplă. Copilul nu produce nicio mișcare care să-i dezvolte sistemul neurologic. Copilul va fi atras de sunetele de la TV, decât de vocea mamei, pentru că nu a fost stimulat cu vocea ei.
La naștere, copilul are aproximativ același număr de neuroni ca al adulților. În primii doi ani de viață, creierul își triplează dimensiunea, însă nu datorită creșterii numărului de neuroni, ci creșterii legăturilor neuronale. Iată de ce perioada de 0-2 ani este perioada senzorio-motorică, când copilul trebuie să fie atras de mișcare, când are nevoie de o interacțiune directă cu obiectele. Autismul virtual poate avea diferite cauze, inclusiv predispoziția genetică.
„Sunt și alți factori care influențează. De exemplu, m-am ocupat de două fetițe gemene de la Cluj, dar care nu au fost la fel afectate. Televizorul este pentru ambele, au avut parte de aceeași interacțiune cu mama, de aceeași informație genetică, alimentație”.
Totuși, factorul declanșator este privarea senzorio-motorică și socioafectivă în perioada 0-2 ani.
Psihologul clinician a realizat un studiu longitudinal privind consumul excesiv de mediu virtual în perioada 2012-2017 la copii, precum și legătura dintre tehnologii și IQ-ul copiilor cu autism clasic:
„Studiul a fost realizat pe 110 copii, dintre care 75% erau deja diagnosticați cu autism de către medicii neuropsihiatri și care au avut deja în istoricul anamnestic un consum excesiv de mediu virtual. Am observat că o parte dintre copiii cu autism se recuperau mult prea rapid, chiar dacă aplicam același protocol de terapie. Am întrebat părinții și am înțeles că cei care s-au recuperat rapid au fost anume cei care au interacționat cu mediul virtual, în special cu televizorul, și au stat peste 4 ore/zi în perioada 0-2 ani”, spune specialistul.
Marius Teodor Zamfir a observat că incidența consumului excesiv de mediu virtual a crescut semnificativ de la 37,5% în 2012 la 97,06% în 2017. Motivul? În 2012 au apărut telefoanele cu Android și tabletele la prețuri accesibile în România, 2012 fiind și anul introducerii tehnologiei 4G care oferă accesibilitate nelimitată la internet în absolut orice loc (mașină, restaurant, parc etc.)
„De curând am avut două cazuri diferite cu același istoric anamnestic. La patru luni, când părinții au început diversificarea copilului, au văzut că, dacă îi pun în față o tabletă sau un telefon mobil, copilul e mai cuminte și mănâncă mai bine. La șase luni, și-au dat seama că copilul nu are nicio reacție la stimulii înconjurători, că a intrat în lumea lui, după ce l-au lăsat în fața tabletei circa 4-6 ore pe zi. După ce au eliminat tableta, au observat îmbunătățiri majore”.
O oră de televizor este egală cu un gram de cocaină
Orice mediu virtual implică 95 de cadre pe secundă, în timp ce ochiul omului percepe în mediul real 24 de cadre pe secundă. Creierul copilului, aflat în dezvoltare, învață să primească informația la viteza de 95 de cadre/secundă, fără să depună vreun efort. Astfel, când ajunge la grădiniță, educatoarea nu mai este „atractivă” pentru copil.
„Noi, adulții, ne relaxăm creierul atunci când ne uităm la TV, pentru că el e format. Creierul copilului are nevoie de stimuli. Emisfera cerebrală stângă, responsabilă de analiză, gândire și percepție, aproape că nu mai funcționează deloc. Doar emisfera dreaptă funcționează, responsabilă de percepția emoțiilor și de imaginație”.
În plus, televiziunea creează plăcere la nivel neurologic. La nivelul creierului copilului are loc secreția unor substanțe opiacee de tip drog (din gama morfinei, heroinei, codeinei). O oră de televizor, în cazul copiilor, este egală cu un gram de cocaină.
După 1 an și 6 luni, e nevoie și de intervenția specialistului
Marius Teodor Zamfir atenționează părinții că diagnosticarea cât mai precoce duce la recuperare rapidă. De multe ori, părinții exclud devreme dispozitivele și problema se rezolvă de la sine. După 1 an și 6 luni, doar intervenția părinților nu e suficientă, fiind nevoie de specialist și de începerea unui program de recuperare.
Cât trebuie să stea un copil în fața televizorului, în funcție de vârstă?
- Evitați utilizarea dispozitivelor electronice cu ecran pentru copii mai mici de 2 ani. Opriți dispozitivele dacă nu mai sunt utilizate, mai ales în camera în care se află copilul.
- Limitați folosirea dispozitivelor electronice la maximum 0,5 ore/zi și numai în prezența unui adult care să ajute copilul să înțeleagă ceea ce urmărește, pentru copiii între 2 și 3 ani.
- Limitați ecranul la maximum 1 oră/zi, alegeți programe de înaltă calitate, nonviolente și fără limbaj licențios, evitați utilizarea în timpul mesei sau cu o oră înainte de culcare pentru copiii de 3-6 ani.
- Limitați ecranul la maximum 2 ore/zi pentru copiii de 6-12 ani.
__________________________________________________________________________________________________
Marius Teodor Zamfir este psiholog clinician și coordonator la Centrul Sfântul Mihail pentru copii cu autism – Fundația Copii în Dificultate România. De asemenea, este președinte și membru fondator al Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului „Sfântul Serafim de Sarov” și președinte și membru fondator Bright Kids Academy.
Marius Teodor Zamfir este membru al Colegiului Psihologilor din România din anul 2011 și membru al Institutului de Psihologie Judiciară din anul 2013 . Este înscris în Tabloul Experților Psihologi cu specialitatea psihologie clinică și psihologie judiciară din anul 2013.
suntparinte.md este singura platformă media din Republica Moldova care a participat la IACB 2018.
Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Media pentru incluziunea tinerilor”, susținut de Reprezentanța IM Swedish Development Partner. IM și donatorii săi inițiali nu împărtășesc în mod obligatoriu opiniile exprimate de organizația parteneră și doar autorul este responsabil pentru conținut.
