Pe lângă tratamentul cu insulină și exercițiile fizice, alimentația este o componentă-cheie întru bunăstarea copiilor diagnosticați cu diabet zaharat de tip 1. Nutriţioniştii susțin că orice persoană care vrea să mănânce sănătos ar trebui să adopte un regim similar celui indicat persoanelor cu diabet zaharat. Astfel, părinţii care au copii cu diabet au un argument în plus să-i motiveze și să-i înveţe pe cei mici regulile de bază în alegerea corectă a alimentelor.
Veronica Volcov, fondatoare a Asociației Tinerilor cu Diabet „DIA”, a relatat pentru suntparinte.md care sunt principalele reguli în alimentația unui copil cu diabet, predate în cadrul Cursului structurat de educație terapeutică în diabet (Școala Diabetului).
Alimentația echilibrată
Meniul alimentar personalizat este elaborat în funcție de vârstă, sex, înălțime, greutate, anotimp, obiceiuri, preferințe alimentare și activitate fizică. Astfel, specialistul în nutriție evaluează necesarul caloric zilnic și cantitatea de glucide distribuită pe trei mese și gustări.
Alimentația echilibrată înseamnă respectarea proporției zilnice în alimentație: 55% – glucide, 15% – proteine, 30% – lipide, vitamine, minerale și apă. Farfuria cu mâncare trebuie să conțină 90% glucide „lente”, adică bogate în amidon și fibre alimentare (pâine, cereale, fructe, legume, lactate) și doar 10% – glucide „rapide” (dulciuri, recomandate în hipoglicemie – nivel scăzut al glicemiei, sau ocazional, după mese).
La fel, este important ca alimentația să conțină 30% grăsimi: 90% dintre acestea să fie nesaturate (uleiuri vegetale – măsline, rapiță, porumb, floarea-soarelui etc., semințe de plante – in, susan, floarea-soarelui, dovleac etc., nuci sau fructe oleaginoase – caju, nuci grecești, migdale, fistic, arahide, alune de pădure; 10% din grăsimi vor fi de origine animală sau saturate (carne roșie – de porc, de vită, de oaie, unt, untură, smântână etc.).
A patra parte din farfurie trebuie să conțină produse bogate în proteine (carne, ouă, pește, lactate). Jumătate dintre acestea se recomandă a fi leguminoase sau boboase (fasole, linte, soia, mazăre uscată). Totuși, trebuie să țineți cont de faptul că prea multe proteine dăunează, mai ales rinichilor.
Este bine să aveți un caiet de autocontrol al alimentelor consumate, al glicemiilor și al dozelor de insulină pentru a vedea care au fost reacțiile glicemice după anumite alimente și a ști pe viitor cum să ajustați dozele.
Se recomandă ca hrana să fie variată, un aliment fiind substituit cu altul, respectând echivalentul glucidic. Într-un final, dacă este respectată proporția de nutrienți, atunci scade riscul de creștere sau scădere a nivelului de glucoză în sânge.
Mișcarea înseamnă viață
Este foarte important ca, pentru asigurarea respirației, circulației sângelui, secreției de hormoni și fermenți, pentru reglarea temperaturii corpului și activitatea fizică, caloriile zilnice să fie „arse” prin intermediul exercițiilor fizice. Unui școlar îi este specifică activitatea fizică moderată. Aici sunt incluse exercițiile ușoare:
- plimbare;
- mers pe bicicletă sau trotinetă;
- cântat la pian etc.
sau programul de antrenament sportiv regulat de 3-5 ori pe săptămână:
- dans;
- înot;
- mers pe role;
- ping-pong;
- mers rapid pe jos etc.
În același timp, nu trebuie neglijat efortul depus atunci când copilul duce rucsacul cu cărți și caiete.
Deși stilul de viață sănătos, precum alimentația echilibrată, mișcarea regulată și gândirea pozitivă, devine standardul de aur, familia și școala au un rol crucial în educarea acestor valori încă din fragedă copilărie.
Aproximativ 400 de copii din Republica Moldova suferă de diabet zaharat – o boală care apare din cauza autodistrugerii celulelor din pancreas ce produc insulină. Anual, circa 70 de copii din țară sunt diagnosticați cu această boală. Cheltuielile minime pentru îngrijirea unui copil diagnosticat cu diabet zaharat de tip 1 ajung în Republica Moldova la cel puțin 600 de lei lunar. Aceasta, dacă zilnic nivelul glicemiei este măsurat de doar patru ori – numărul minim recomandat în ghidurile internaționale.
Vezi și:
„Diabetul nu este o boală. Copiii cu acest diagnostic pot avea o viață activă”
Legătura dintre diabetul zaharat la copii, răceală și propriul sistem imunitar
Copiii cu diabet zaharat de tip 1, între cheltuieli și susținere din partea statului
