Profesii

Realizări în domeniul profesional tehnic: instituții dotate cu echipament performant și noi profesii bine plătite

By septembrie 11, 2017 No Comments

Învățământul profesional tehnic (ÎPT) devine tot mai atractiv pentru tineri. Infrastructura și echipamentele sunt înlocuite cu unele moderne, curriculumul se află în continuă modernizare, iar performanța cadrelor didactice crește prin instruire continuă. Toate au loc în cadrul reformei de modernizare a ÎPT, care a demarat în anul 2013, cu sprijinul Uniunii Europene.

Reforma și-a propus să modernizeze procesul de studii în domeniul profesional tehnic și să-l apropie de necesitățile pieței muncii, pentru ca tot mai mulți tineri să aleagă această formă de învățământ și să-și găsească rapid un loc de muncă după absolvire.

Pentru a fi înscriși în anul de studii 2017-2018 la școli profesionale și centre de excelență, 8.650 de tineri și-au depus dosarul, planul de admitere fiind realizat în proporție de 81,6%, în descreștere cu 5,6% față de anul 2016 (acest lucru este cauzat, în mare parte, de fenomenul migrației). 

„În ultimii doi ani, numărul de elevi din domeniul învățământului profesional tehnic este cu mult mai mare decât în anii precedenți. Cunoaștem că demografia, printre care și plecarea peste hotare, influențează acest număr. Totuși, reușim să ne menținem”, a declarat Silviu Gîncu, șef al Direcției învățământ profesional tehnic din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

 „Dacă analizăm lista absolvenților din anul precedent, la nivel de învățământ profesional tehnic secundar această cifră este de 7.800 de potențiali muncitori calificați, iar la nivel postsecundar – de aproximativ 6.600-6.700. Cea din urmă cifră, în mare măsură, este constantă în ultimii câțiva ani. La nivelul școlilor profesionale însă, creșterea este semnificativă: în anul precedent cifra era de aproximativ 3.700 comparativ cu 7.800 – cât a fost în acest an. Creșterea se datorează modificării Cadrului normativ, adică elevul nu mai este instruit după clasa a IX-a un singur an, ci doi ani”, a mai spus Silviu Gîncu. 

Totodată, Biroul Național de Statistică arată că, la începutul anului de studii 2016-2017, numărul de elevi în învăţământul profesional tehnic secundar a constituit 19 000 de persoane, cu 17,9% mai mult faţă de anul de studii 2015-2016. Astfel, numărul de elevi care îşi fac studiile timp de doi ani practic s-a dublat faţă de anul de studii 2015-2016.

(tabel preluat de la Biroul Național de Statistică) 

Principalele realizări obținute în cadrul reformei de modernizare a învățământului profesional tehnic (2013-2020):

    • au fost create 11 centre de excelență în domeniile cele mai importante ale economiei naționale;
    • au fost create și dezvoltate șapte comitete sectoriale (platforme de dialog social dintre reprezentanții pieței muncii și instituțiile de învățământ);
    • a fost introdus sistemul de învățământ dual, când 30% din studii au loc la școală, iar 70% – la întreprindere. Începând cu anul de studii 2017-2018, peste 750 de elevi au posibilitatea să studieze în sistem dual, cu o treime mai mult față de anul precedent;
    • a fost elaborat și pilotat un nou mecanism de finanțare, care prevede finanțarea instituțiilor în bază de cost per elev și cost de program de studiu;
    • nomenclatorul profesiilor a fost racordat la standardele de clasificare europeană, ceea ce va facilita accesul absolvenților din Republica Moldova la piața muncii internațională;
    • a fost creată Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP), care va evalua și va acredita calitatea programelor de studii și instituțiile de învățământ;
    • se află în proces de elaborare noi curricula în învățământul profesional tehnic;
    • a demarat procesul de reconstrucții capitale și digitalizare în centrele de excelență;
    • a fost creat un portal web dedicat învățământului profesional tehnic cu informație pentru grupurile-țintă: elevi, profesori, specialiști din sistem, agenți economici, publicul general: www.ipt.md.

„La școlile profesionale nu ajung tinerii proști sau cu cea mai mică reuşită la învăţătură” 

E un adevăr că în societatea noastră încă persistă stereotipuri legate de școlile profesionale: acolo merg cei care au note mai slabe la învățătură, nu au bani pentru studii și întreținere, la școlile profesionale disciplinele sunt mai simple decât la liceu etc.

„În mare parte, directorii întreprinderilor din industria prelucrătoare din Austria și Germania au la bază școli profesionale. Dacă dorești să devii un specialist foarte bun într-un anumit domeniu, nu ai cum să nu cunoști toate procesele tehnologice, de la început până la sfârșit. Nu există nicio școală de directori, trebuie să parcurgi toate etapele. Din punctul meu de vedere, cu cât mai repede ajungi în mijlocul acestor evenimente, cu atât mai repede crești și ajungi la un nivel înalt”, a menționat Silviu Gîncu pentru Suntparinte.md.

„Tinerii care aleg învățământul profesional tehnic știu ce meserie vor, învață bine și pun în practică. Am tot respectul pentru toate meseriile din lume. E impresionant când un tânăr este mândru de ceea ce știe să facă. Astăzi știe să facă un anumit lucru, mâine devine șef de secție, în funcție de abilități”, a adăugat Daniel Funeriu, Înalt Consilier UE în domeniul educației.

„Antreprenoriatul reprezintă o oportunitate în edificarea unei cariere de succes”

Sofia Șuleanschi, directorul executiv al Centrului pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri (CEDA), este de părere că situația pe piața muncii s-a schimbat mult atât la noi, cât și în străinătate. De aceea, tinerii ar trebui să fie învățați mai devreme ce înseamnă profesie și ce vor alege:

„Doi dintre cei trei copii ai mei au mers la colegiu, ca să obțină o profesie acolo unde ei au decis. Imaginea școlilor profesionale este percepută ani la rând drept una pentru copiii care nu învață bine sau care nu-și fac temele pentru acasă. Totuși, persistă ideea: „Dacă nu înveți bine, vei merge la o școală profesională”. Am văzut că disciplina de educație civică (clasele V-XII) include modulul „Dezvoltarea personală și proiectarea carierei”, însă acesta nu poate să îi permită copilului să ajungă cu un plan de carieră, cu o totalizare în clasa a IX-a, când trebuie să decidă ce să facă mai departe. Am revizuit modulul și am ajuns la concluzia că este foarte bine ca diriginții, profesorii și elevii să lucreze treptat la un plan de carieră”.

Este de menționat faptul că Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri a contribuit la introducerea în instituțiile de tip profesional secundar a disciplinei „Bazele antreprenoriatului”. La început, disciplina a fost testată în 15 instituții, devenind ulterior obligatorie în școlile profesionale, colegiile și centrele de excelență din întreaga țară.

În învățământul profesional tehnic secundar, cu suportul Agenţiei Austriece pentru Dezvoltare și al Ministerului Educației, a fost introdus modulul „Antreprenoriatul – o opțiune de carieră”. Antreprenoriatul reprezintă o oportunitate în edificarea unei cariere de succes, de aceea educația antreprenorială reprezintă un element important al formării inițiale și continue a specialiștilor din diverse domenii. În context, CEDA a organizat instruirea modulară pentru profesorii din școlile profesionale și de meserii (care încă existau în 2014), ceea ce reprezintă o premieră în țara noastră.

„În prezent, noi nu mai avem întreprinderi care să ofere obligatoriu locuri de muncă, cum era într-un sistem și în memoria unor părinți, majoritatea întreprinderilor sunt mici și micro. Opțiunea ar fi ca tinerii să se autoangajeze, adică să presteze anumite servicii și să identifice cine poate plăti pentru ele, sau să facă un pas împreună cu altcineva, având cunoștințe profesionale, și să lanseze o afacere”, a precizat Sofia Șuleanschi.

În acest an, CEDA intenționează să desfășoare un alt proiect-pilot în șase instituții din mun. Chișinău. Este vorba despre un nou modul introdus în cadrul disciplinei „Educație tehnologică”. Elevii vor avea posibilitatea să afle despre profesii noi, despre cele mai solicitate pe piața muncii, să își expună lucrările la diferite expoziții. După ce vor fi prezentate rezultatele, ministerul de resort va putea decide unde trebuie să se regăsească această componentă.

Învățământul profesional tehnic cuprinde în prezent 11 centre de excelență, 32 de colegii și 43 de școli profesionale. Doritorii de a-și continua studiile în ÎPT pot alege din peste 100 de profesii și 80 de specialități, inclusiv meserii conexe și cele studiate direct la întreprindere prin sistem dual.

Articolul a fost scris în cadrul proiectului „Susținerea învățământului profesional prin media”, dezvoltat de AO „Centrul Media pentru Tineri” în parteneriat cu Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri, cu suportul oferit de Agenția Austriacă de Dezvoltare. 

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.