Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a redus, de la 1 ianuarie, documentația școlară, în medie, cu 36 la sută. Scopul acestei acțiuni este debirocratizarea sistemului, susțin reprezentanții Ministerului. De cealaltă parte, unii profesori spun că documentația școlară nu a fost redusă, ci sistematizată, și că au în continuare o sumedenie de rapoarte de îndeplinit.
„Documentația școlară a fost redusă cu scopul de a debirocratiza sistemul”
Potrivit Ministerului Educației, de la 1 ianuarie, documentația școlară a fost redusă cu:
- 30% – pentru cadrele didactice;
- 39% – pentru diriginți;
- 40% – pentru cadrele de conducere.
Prin aceste acțiuni, Ministerul își dorește, în primul rând, debirocratizarea sistemului, ceea ce va duce, într-un final, la faptul că profesorii vor avea mai mult timp liber, susține Valentin Crudu, șeful Direcției învățământ general din cadrul MECC.
„În viziunea noastră, 196 de tipuri de rapoarte solicitate de la cadrul didactic și cel de conducere erau prea multe. Majoritatea nu ținea de cadrul didactic și de disciplina pe care o predă acesta. Am elaborat un nou nomenclator, unde se regăsesc foarte multe documente care sunt astăzi în școală. Pur și simplu, le-am ordonat, le-am structurat și am venit în fața profesorilor cu un calendar al anumitor activități care țin de raportare și de elaborare. Totodată, a fost redus cu 50 la sută numărul documentelor care erau introduse în portofoliile personale ale profesorilor”, a declarat Valentin Crudu.
Scopul principal este ca profesorul să aibă mai mult timp pentru pregătirea profesională și să se încadreze în timpul rezervat zilnic pentru pregătirea către ore, susține acesta.
„Astfel, vrem ca profesorul să aibă posibilitatea să verifice caietele, să acorde consiliere părinților sau tutorelui copilului, să meargă la o instruire. Noi vrem să debirocratizăm sistemul de informații inutile”, a adăugat șeful Direcției învățământ general.
Totuși, unele documente nu pot fi excluse.
„Dorim ca lumea să înțeleagă că Ministerul Educației este împotriva notelor informative și a rapoartelor inutile. Însă există anumite rapoarte care nu pot fi excluse, cum ar fi datele statistice. În cazul diriginților, ei au obligația să cunoască situația fiecărui copil. Este greșit atunci când se spune că școala nu va mai face rapoarte. Școala va face rapoarte care sunt necesare pe dimensiunea școlii. Cât ține de activitatea cu privire la dezvoltarea curriculară și planurile pe care le face profesorul, așa cum se pregătește medicul sau inginerul în cabinetul lui, același lucru îl fac profesorii. Aceasta este o activitate care nu poate fi exclusă”, a adăugat Valentin Crudu.
„Documentația școlară nu a fost redusă, ci sistematizată”
Unii profesori din țară susțin că documentația școlară a fost restructurată, are o nouă formă, dar în niciun caz nu a fost redusă.
Veaceslav Iordăchescu, profesor de religie și diriginte la Gimnaziul nr. 31 din Chișinău, spune că documentația școlară nu a fost redusă, ci sistematizată, ceea ce până acum nu exista.
„Din două dosare, cea a cadrului didactic și cea a dirigintelui, a rămas doar unul care cuprinde documentele din ambele dosare. În acesta este inclus și dosarul clasei. Desigur, trebuie să existe un minimum de documente necesare oricărei activități. Aici mă refer la registrul clasei, care permite evidența frecvenței elevilor, a notelor curente și a rezultatelor școlare per ansamblu. Necesitatea oricărui document școlar existent și care este solicitat trebuie să fie argumentată. Dacă răspunsul este pentru că așa o cere nomenclatorul, atunci este inutil”, declară profesorul.
Acesta mai spune că profesorii trebuie să fie asigurați cu tot necesarul, deoarece este un nonsens ca ei să cumpere din surse proprii mape, hârtie, imprimantă și calculator, pentru a elabora rapoarte și documente școlare.
Zinaida Calin, profesoară de clasele primare în Gimnaziul „Nicolae Testemițeanu” din satul Ochiul Alb, raionul Drochia, menționează că documentaţia şcolară este necesară şi utilă pentru organizarea procesului educaţional, pentru asigurarea şi 
eficientizarea calităţii în învăţământ. Reducerea acesteia însă ar fi trebuit să aibă loc la început de an școlar și să fie oferite anumite mostre.
„Consider că majoritatea documentelor trebuie păstrate. Nomenclatorul elaborat de către MECC cuprinde toate tipurile de documente necesare. Aş exclude Grila de evaluare a comportamentelor manifestate de elev. Cred că responsabilitatea comportamentelor copiilor revine familiei. Aş mai exclude Tabelul de performanţă a elevilor claselor primare. Asta, deoarece deja al treilea an elevii din ciclul primar nu primesc note. Optez pentru note şi aş folosi doar unele elemente din Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar”, a adăugat Zinaida Calin.
Natalia Bzovaia, profesoară de istorie la Liceul Teoretic „Waldorf” din Chișinău, susține că documentația școlară a fost restructurată, are o nouă formă, dar în niciun caz nu a fost redusă.
„Pedagogii au lucrat cu documentația școlară după noile cerințe, însă, la moment, nu simțim vreo ușurare. Mulți pedagogi refuză să fie diriginți, deoarece volumul de lucru cu actele se dublează. De asemenea, aceștia trebuie să lucreze cu elevii, să-i pregătească pentru evenimente, să lucreze cu părinții – totul pentru 185 lei lunar”, a adăugat Natalia Bzovaia.
„Dacă lucrezi bine pe hârtie, nu ai timp pentru copii”
Profesorii susțin că, zilnic, îndeplinirea fișelor, a rapoartelor și pregătirea pentru a doua zi le ia de la 2 până la 4 ore.
„Zilnic, completez următoarele documente: registrul clasei, evidența orelor predate la clasă, proiectele didactice zilnice (elaborarea cărora variază, în funcție de experiență și numărul de ore, dar aproximativ de la o oră până la 3-4 ore, dacă vorbim de lecții moderne cu metode interactive, cu filmulețe video etc.). La acestea se adaugă lunar fișa de comportament al elevilor (pentru diriginți) și alte documente care sunt completate ocazional. Vorbim de un volum mai mare la începutul anului școlar, la finele primului semestru și la finalul anului de studiu”, a menționat profesorul Veaceslav Iordăchescu.
De asemenea, Veaceslav Iordăchescu spune că este responsabil de colectarea documentelor pentru acordarea ajutorului material de la părinți, adunarea setului de documente pentru alimentarea copiilor din familiile social-vulnerabile etc.
„La activitatea lunară sau cea săptămânală este inclusă și Agenda dirigintelui, care nu este menționată în noul nomenclator, dar care va fi în continuare solicitată și pe care dirigintele trebuie să o cumpere din banii proprii”, a mai spus Veaceslav Iordăchescu.
Profesorii mereu scriu, completează fișe, verifică lucrări și caiete, susține Natalia Bzovaia.
„Din cauza acestui volum mare de lucru și de documente, mulți profesori nu reușesc să aducă în ordine documentația. Ca urmare, apare frica de controale. Din această cauză, pedagogii nu prea comentează situația în care se află și se revoltă doar tete-a-tete, nu public. Dacă lucrezi bine pe hârtie, nu ai timp pentru copii și invers. Foarte des se întâmplă când profesorii le dau de lucru elevilor și ei între timp lucrează la documentație”, menționează profesoara.
Zinaida Calin spune că, zilnic, dedică aproape două ore proiectării, completării catalogului școlar și îndeplinirii altor tipuri de documente.
La începutul acestui an, 540 de angajați din domeniul învățământului au fost instruiți cu privire la îndeplinirea documentelor care sunt prevăzute în noul Nomenclator al tipurilor de documentație școlară și rapoarte în învățământul general și Metodologia privind repartizarea timpului de muncă a personalului didactic din instituțiile de învățământ general.
