Mai mulți părinți, împreună cu copiii lor, precum și reprezentanți ai societății civile au protestat în fața Guvernului, cerând să fie asigurat accesul la educație incluzivă pentru copiii cu deficiențe de auz. Părinții susțin că, odată cu închiderea școlilor speciale, copiii lor nu mai pot să-și continue studiile din cauză că, în școlile de masă, lipsesc cadrele didactice care cunosc limbajul mimico-gestual sau acestea sunt insuficiente.
Părinții elevilor cu dizabilități de auz, înmatriculați în Gimnaziile-internat pentru copii hipoacuzi din mun. Cahul și din satul Hîrbovăţ, raionul Călăraşi, spun că au fost contactați de directorii acestor instituții, care le-au cerut să retragă dosarele copiilor, invocând că instituțiile respective urmează să fie lichidate și copiii trebuie să meargă în școlile de la locul de trai.
Lidia Țurcan a venit, de la Ștefan Vodă, împreună cu fiica ei, Marina, elevă în clasa a VI-a. Femeia ne-a povestit, cu lacrimi în ochi, că, odată cu închiderea Școlii speciale-internat pentru copii hipoacuzici din s. Hîrbovăț, r. Călărași, fiica ei nu mai poate beneficia de studii, din cauză că școala din satul de baștină (s. Feștelița) nu dispune de specialiști calificați în limbajul semnelor.
„Vrem să ne ofere specialiști, ca fiica mea să aibă cu cine comunica, să învețe. Copiii aceștia și așa sunt pedepsiți. Ne mai luați și dreptul la carte. Ea nu se înțelege cu nimeni, se joacă singură. Acum ne-au dat dosarul ca să mergem în sat. Acolo, nimeni nu știe să o întrebe nici măcar cum o cheamă”, spune mama.
În aceeași situație este Igor Secrieru, care a venit la protest cu cei doi fii ai săi de 13 și, respectiv, de 11 ani. Spune că cel mai mare băiat a mers șapte ani la Școala-Internat pentru copii cu deficiențe de auz din mun. Cahul. Acolo a învățat să citească, să scrie și să comunice.
În schimb, celălalt copil, după închiderea școlii specializate, de cinci ani stă acasă. La școala din sat a rezistat doar trei săptămâni:
„Se enerva tare, venea acasă plângând, nu putea să se descurce, făcea panică. Cerem să deschidă școala, să deschidă clasele. Altfel, copiii aceștia nu o să aibă niciun viitor. Sora mai mare a învățat nouă ani la Școala din Cahul, apoi a venit la Chișinău, a învățat la colegiu, acum lucrează și are un salariu. În sat nu sunt specialiști. Noi, părinții, nu putem să-i învățăm, că nu cunoaștem limbajul mimico-gestual”.
Vitalie Meșter, directorul executiv al Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD), spune că țara noastră are încă multe restanțe chiar și după zece ani de la ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
„Școlile de masă nu asigură educație în limbajul semnelor, or, incluziune înseamnă că sistemul educațional este adaptat la necesitățile copilului cu dizabilitate. Cu regret, există un abandon școlar în rândul elevilor, din considerentul că școlile de cultură generală nu asigură educația în limbajul semnelor pentru acești copii”, a declarat Vitalie Meşter.
Părinții au scris și o petiție pe care au depus-o la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. În document este menționat că aceștia solicită:
- Asigurarea educației bilingve pentru copiii cu dizabilități de auz la toate nivelele educaționale.
- Neadmiterea închiderii/lichidării gimnaziilor-internat pentru copiii cu dizabilități de auz din mun. Cahul și s. Hîrbovăț, raionul Călărași, atât timp cât în instituțiile de învățământ de tip general nu este asigurată învățarea limbajului semnelor și predarea cu ajutorul limbajului semnelor.
- Înmatricularea/reînmatricularea copiilor cu dizabilități de auz în gimnaziile-internat pentru copiii cu dizabilități de auz din mun. Cahul și s. Hîrbovăț, raionul Călărași.
Secretara de stat în domeniul educației, Natalia Grîu, a menționat că Ministerul a luat o asemenea decizie după ce a fost informat că părinții au retras dosarele copiilor de sine stătător:
„Aceste școli nu au fost închise/lichidate de către Minister. Erau 24 de copii în aceste două școli ai căror părinți au retras dosarele și au decis să meargă la școlile din comunitate. Despre aceasta ne-au spus directorii instituţiilor de învăţământ. Prin intermediul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică, vom asigura cadru didactic de sprijin pentru fiecare copil”.
Mai mult, în luna august curent, specialiștii și cadrele didactice din școli vor fi instruiți pentru a putea asigura fiecărui copil procesul educațional. Subiectul urmează să fie discutat luni în cadrul unei şedinţe la Ministerul Educaţiei, unde vor participa părinții și administrația celor două şcoli speciale vizate.
