Acceptarea și lupta pentru siguranța propriului copil sunt principalele provocări cu care se confruntă părinții persoanelor din grupul LGBTQI+. Pentru a îndemna societatea să fie tolerantă și să respecte drepturile persoanelor din această comunitate, zeci de mame și tați s-au reunit la Chișinău, la prima Conferință internațională a părinților copiilor LGBTQI+, organizată de „GenderDoc-M”, cu susținerea partenerilor internaționali.
La eveniment am cunoscut-o pe Ana Minciuna, membră a grupului de suport pentru părinți și mama unui tânăr gay. Purtând la gât ecusonul „Părinte mândru”, femeia a împărtășit experiența ei, pe care a trăit-o cu 8 ani în urmă:
„Băiatul meu avea 21 de ani când mi-a povestit, vestea m-a îngrozit. E o experiență pe care o trăiesc mulți părinți din Moldova. Eram convinsă că este bolnav, de aceea am fost gata să vând apartamentul, să rămânem pe drumuri, doar să-l salvez. Am acceptat foarte greu orientarea lui sexuală. A fost o perioadă când l-am alungat de acasă pentru o lună. Acum știu sigur: dacă nu-l susțineam, îmi pierdeam băiatul, pentru că el avea intenția să se sinucidă. Fără susținerea organizației GenderDoc-M, poate nici eu și nici copilul meu nu mai eram în viață”.
Fiul Anei s-a mutat în Islanda, unde este căsătorit cu un alt bărbat, iar femeia se bucură că, în pofida singurătății, își știe fiul în siguranță, departe de bullying și stereotipuri.
Prezent la eveniment, Grigore Șoitu, tatăl unui adolescent transgender, din România, povestește că a primit vestea de la copilul său cu multă înțelegere. Sam s-a născut în corp de fată, dar în prezent are o identitate masculină și poartă numele James.
Grigore este, în prezent, membru al organizației „Accept” din București, care apără și promovează drepturile comunității LGBTQI+ în România. În 2022, a lansat împreună cu fiul său o carte de poezii cu titlul „O lungă scrisoare de coming out”, expresia „coming out” fiind folosită ca termen care descrie procesul de conștientizare și mărturisire a propriei identități.
„Copilul meu niciodată nu a fost fată și de mic știa asta, dar s-a ascuns pentru că i-a fost rușine. Când a venit momentul să ne spună, am zis: „Bine, asta e decizia ta, o respectăm și suntem alături de tine, pentru că așa e normal”. Conferința de azi, a părinților, ne arată că Republica Moldova este cu un pas mai înainte decât România. Când vom reveni acasă, intenționăm și noi să facem grupuri în care să oferim suport și informare tuturor părinților care au nevoie de susținere”, povestește bărbatul.
Cu un puternic sentiment de confuzie s-a confruntat Natalia Slusari, fostă manageră a unei școli incluzive și bunică a unei persoane LGBTQI+. În pofida experienței în domeniul pedagogiei, femeia nu cunoștea acest aspect al identității sexuale.
De când a conștientizat particularitățile grupului LGBTQI+, și-a propus să ia parte la sensibilizarea societății. Aceasta a sugerat că sunt necesare formări ale cadrelor didactice, pentru a le ajuta să adopte o atitudine tolerantă față de copii și să depășească homofobia sau transfobia:
„În primul rând, directorii și adjuncții instituțiilor de învățământ trebuie să fie instruiți de specialiști. Școlile trebuie să fie asigurate cu grupuri sanitare separate pentru copiii transgender, pentru că ei sunt supuși unui mare stres. De suport au nevoie și pedagogii ai căror copii fac parte din comunitatea LGBTQI+. Știu de la ei că le este teamă și ascund orientarea propriilor copii, de frica discriminării sociale”.
Cercetările din întreaga lume confirmă că elevii LGBTQI+ raportează în mod constant o prevalență ridicată a hărțuirii și a altor forme de violență în timpul școlii. La nivel global, aproximativ 45% dintre tinerii lesbieni, gay, bisexuali și trans declară că sunt hărțuiți la școală.
Consecințele bullyingului sunt dăunătoare pentru sănătatea sau chiar viața persoanei-țintă. Participanții la eveniment au analizat și modul în care abuzul online afectează tinerii LGBTQI+.
„Nivelul înalt de îngrijorare și stres prin care trec persoanele șicanate sunt factori declanșatori ai multor probleme de sănătate. Vorbim de diverse boli de piele, gastrointestinale, boli ale sistemului nervos central. Apare riscul de autovătămare, pericolul de suicid crește de 5 ori”, a subliniat Inga Grin, psihologă la „Plius Golos”, prezentă la eveniment.
Acum 20 de ani, când organizația „GenderDoc-M” a inițiat acțiunile de informare a societății despre orientarea sexuală, identitatea de gen și activitățile de lobby pentru LGBTQI+, au descoperit un alt grup care are nevoie de informare și suport – cel al părinților, care nu erau deloc pregătiți pentru situații de acest tip.
„Părinții ne sunau, ne acuzau, întrebându-ne ce facem aici cu copiii lor. Atunci am format grupul de părinți și nici nu îndrăzneam să visăm că, peste ani, vom putea organiza Conferința internațională a părinților copiilor LGBTQI+. Toți cei care sunt astăzi la eveniment sunt niște eroi, pentru că au depășit perioada de acceptare a identității sexuale a copiilor și deja luptă pentru protecția și drepturile lor. Îmi doresc ca acei copii care se vor naște în țara noastră să nu lupte pentru propriile drepturi, ci să le aibă de la naștere”, a declarat Natalia Ozturk, coordonatoarea grupului de suport pentru părinții persoanelor LGBTQI+, din cadrul Centrului de Informații „GenderDoc-M”.
Evenimentul este o premieră nu doar pentru R. Moldova, ci și pentru întreaga regiune, adunând peste 100 de părinți, experți, activiști civici din state, precum Germania, Ucraina, Turcia, Georgia, Rusia, Belarus, Serbia, Armenia, Suedia și România, care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTQI+.
Evenimentul, cu genericul „Felis Conference”, a avut menirea să comemoreze adolescenta transgender pe nume Felis, care și-a pus capăt zilelor după ce a fost bătută de colegi și alungată din două școli, pentru că insista asupra identității sale de gen.
Totodată, întrunirea a avut drept scop de a face schimb de experiență între părinții care vor putea să ofere susținere familiilor care se confruntă cu homo- și transfobia, precum și să îndemne societatea să fie tolerantă și incluzivă.
