Skip to content Skip to footer

Stimularea dezvoltării motorii în condiții de casă, de la naștere până la vârsta de 2 ani

Fiecare copil se dezvoltă diferit, fiecare în ritmul său. Abilitățile sunt dobândite una după cealaltă și depind una de apariția celeilalte. Abilitățile mai rafinate, de exemplu mersul, se dezvoltă, de obicei, după ce alte abilități mai simple, cum ar fi mersul în patru labe sau statul în șezut, au fost dobândite. De aceea, este esențial, pentru dezvoltarea echilibrată a copilului, să nu fie evitate niciuna dintre etapele de dezvoltare. De exemplu, este foarte important ca, întâi, copilul să meargă în patru labe și apoi să meargă în picioare.

De la naștere până la 3 luni, bebelușii au nevoie de apropierea părinților. Ei se simt în siguranță când își văd sau aud părinții. Așadar, vorbește-i cât mai mult bebelușului și fă asta stând cu fața la distanța de 10-15 cm de ochii lui. Asta îl va încuraja să-și miște mânuțele către tine.

Deasupra patului îi poți pune un carusel sau o altă jucărie care să facă mișcări lente, pe care să le urmărească cu privirea. O jucărie zornăitoare ținută deasupra bebelușului îi va stimula curiozitatea, așa că el va încerca să o apuce sau să o lovească cu picioarele.

Organele de simț cel mai profund implicate în menținerea echilibrului sunt ochii și urechile. În timpul legănatului, nu doar privirea este antrenată, ci și urechea. Lichidul din urechea internă se mișcă încontinuu înainte și-napoi, ceea ce este ideal pentru dezvoltarea echilibrului. Atunci când este legănat, bebelușul nu doar că se apleacă înainte și înapoi, ci și se mișcă față – spate și sus –jos.

Între 3 și 6 luni, încurajează bebelușul să petreacă cât mai mult timp pe burtică, supravegheat, desigur, până va învăța să se întoarcă singur.

Așază-l pe burtică și încurajează-l să-și ridice capul și să privească în față, în stânga și în dreapta. Astfel au de câștigat musculatura gâtului și a spatelui. El se va împinge în brațe pentru a ridica trunchiul – un alt exercițiu minunat, prin încurajarea din poziția pe burtă să se rotească spre dreapta și spre stânga.

Când este așezat pe spate, captează-i atenția cu o jucărie; mișc-o încet într-o parte, în așa fel încât să-l faci să încerce să se întoarcă pe o parte în încercarea de a o prinde. Prin așa stimulări copiii învață să se rostogolească de pe spate pe burtă și, mai târziu, de pe burtă pe spate.

Între 6 și 9 luni, nu e indicat să îl așezi pe funduleț, sprijinindu-l între perne. Trebuie să fii atentă la momentul în care reușește să-și susțină spatele drept pentru câteva minute și să-l așezi apoi, ajutându-l să se echilibreze singur, ca să nu cadă într-o parte.

Odată ce bebelușul începe să stea singur în șezut și să fie stabil și relaxat în această poziție, poți iniția o mulțime de jocuri. Poți rostogoli o minge de la unul la celălalt. Îl poți încuraja să scoată și să pună, una câte una, jucării într-o cutie.

Învață-l să aplaude (să facă bravo-bravo) și să facă „pa”. Nu sunt doar două gesturi adorabile, ci și o bună modalitate de stimulare a coordonării grupelor de mușchi.

Din poziția de șezut, motivează-l motivat să treacă în poziția pe burtă, mai târziu și pe patru labe. Și invers, de pe poziția în patru labe în poziția pe burtă.

De la 9 la 12 luni, majoritatea bebelușilor sunt foarte concentrați pe mersul patruped și pe încercările de a se ridica în picioare și de a-și menține echilibrul. Îl poți ajuta cu o jucărie de care copilul se ține cu mânuțele în timp ce o împinge și merge odată cu ea.

Este contraindicată folosirea premergătorului acum sau la orice altă vârstă. Nu numai că nu-l ajută în niciun fel să meargă mai repede, ci premergătorul reprezintă un pericol pentru sănătate și, categoric, este interzisă utilizarea de către copiii cu deficiențe neuromotorii.

Este vârsta la care cel mic este fascinat de gestul de a rupe. Hârtie folosită, pliante publicitare… orice foșnește și poate fi rupt este minunat. În plus, acest exercițiu îl ajută să-și dezvolte motricitatea fină și să exerseze prinsul în pensă (cu două degețele).

De la 1 la 2 ani încep să meargă singuri, să alerge, să urce și să coboare treptele, ținându-se de balustrade, să sară pe loc și în față, să țopăie, să arunce mingea etc.

Este bine să-i permiți să dobândească singur aceste abilități. Când începe să meargă, nu folosi hamuri, permite-i să cadă, ca să învețe cum să cadă, cu mânuțele în față. Când își manifestă dorința de a se cățăra/coborî, nu-i interzice, nu-i spune mereu că nu poate, că o să se lovească. Stai lângă el ca să previi o lovitură serioasă. Ține minte că micile vânătăi de acum previn marile accidente de mai târziu.

Autoare: Ludmila Pancratov, medic pediatru și kinetoterapeută la Centrul de Intervenție Precoce „Voinicel”. Acest articol a fost realizat în cadrul unui proiect susținut de IM Swedish Development Partner 

Citește și:

Activități pentru dezvoltarea multilaterală a copilului cu vârsta de la 0 la 3 ani

Influența mediului familial asupra procesului de dezvoltare a copilului 

Avertizare! Preluarea conținutului, fără a cita sursa, dăunează grav imaginii instituției dvs. Puteți prelua în limita a 500 de caractere, dar să citați sursa cu link activ. Conținutul poate fi preluat integral doar cu permisiunea redacției Suntparinte.md.

Adresa: str. Alexei Mateevici, 46/1, Chișinău, Republica Moldova
Număr de contact: 068 294 424

CMT © 2024. Toate drepturile rezervate.