Adolescent

Realitatea adolescentelor care devin mame: „Ce o să spună lumea? M-ai făcut de rușine”

Postat de martie 7, 2018 No Comments

În țara noastră persistă ideea precum că, dacă copilul va ști prea multe despre sănătatea sexuală și reproductivă, va fi mai curios și mai tentat să înceapă mai devreme viața sexuală. Svetlana Moroz, directoarea Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor, Cimișlia, dă asigurări că această idee este una greșită. Din contra, studiile efectuate au demonstrat că adolescentele care sunt informate cu privire la sănătatea sexuală și reproductivă amână primul raport sexual sau iau alte decizii la moment: „Nu sunt gata”, „Nu știu cum să mă comport” etc. 

Svetlana Moroz: „Fetele adolescente sunt prea tinere pentru a fi mame”

„Fetițele de 14-16 ani sunt foarte ușor manipulate, mai ales atunci când primesc de la altcineva dragostea pe care nu o au acasă. Ce este sarcina pentru o persoană de 15 ani? Să porți o sarcină timp de nouă luni este greu chiar și pentru o femeie adultă. O fetiță de 15 ani trece inclusiv prin bariere fizice. De obicei, adolescentele au anemii, infecții, retard mintal, multe complicații la naștere. La ce termen vin adolescentele la consultație? La șase luni. De ce? Pentru că nu au cui să îi spună. De multe ori, prima reacție a mamei în acest caz este: „Ce o să spună lumea? M-ai făcut de rușine”. Și eu o întreb: „Câte nopți a plâns fetița și nu ai știut? Câte zile nu a mâncat deloc, pentru că se teme, tremură, ca să nu afli că îi este greață și vomită? Ai întrebat-o de câte ori o doare burta?”.

Într-un sat din Cimișlia, cea mai bună fetiță din clasa a IX-a a rămas însărcinată. Mama ei însă a reacționat adecvat și mi-a spus: „Doamnă doctor, nu este greșeala ei, ci greșeala mea”. Adolescenta a susținut examenele, acum învață la Medicină, în timp ce mama ei crește copilul. Părintele trebuie să fie primul care află problemele adolescentei, nu prietena, partenerul sau dirigintele de clasă”.

Veronica Boboc, mamă a unei adolescente și director executiv al Centrului Media pentru Tineri: „Eu vreau ca fiica mea să-și poată realiza visurile”

„Probabil, am moștenit de la mama mea această calitate. Ea însă nu a moștenit-o de la mama ei. În acele vremuri, nu era bine ca fetele să meargă la școală. Bunica a suferit din această cauză și a încurajat-o pe mama mea să învețe, să devină învățătoare. Mama a știut cum să mă ajute să nu trec prin ceea ce a trecut ea. Ajunsesem să le povestesc colegelor mele de la școală ce se întâmplă cu corpul lor, din motiv că părinții lor nu discutau despre asta. Cred că mama m-a pregătit să am o relație frumoasă cu fiica mea.

Relația mamă-fiică începe de la niște lucruri elementare. Explicați-le copiilor ce se întâmplă cu corpul lor, cum se numesc organele genitale, în loc de „trandafir” și „păsărică”. Îndemnul meu este, dragi fete și femei, să fiți în continuare îndrăznețe, curajoase, să vă realizați visurile, pentru că asta îmi doresc și eu pentru copiii mei, să nu vă fie frică de acele bariere care oricum vor apărea, să le înfruntați și să mergeți cu demnitate”.

Eugenia Smochină, profesoară de limba și literatura română, Liceul „Ion Luca Caragiale”, or. Orhei: „Școala trebuie să pregătească fetele și băieții pentru viață”

„Educația pe care am primit-o în copilărie m-a determinat să tac atunci când îmi erau încălcate drepturile și să încerc să găsesc răspunsuri în altă parte, în afara familiei. Dar apărea întrebarea: unde să le găsesc? Nici școala nu mi-a explicat că am drepturile mele, de ce în organismul meu se întâmplă anumite schimbări și cum pot construi o relație sănătoasă și frumoasă. Școala este instituția care trebuie să pregătească tinerii pentru viață. Totuși, la școală mai sunt promovate stereotipuri de care vrem să scăpăm. În majoritatea școlilor, pe pereți sunt afișate imagini ale oamenilor iluștri – majoritatea fiind bărbați, promovându-se ideea că un viitor de succes poate avea doar bărbatul.

La fel este în cazul lecțiilor de educație fizică și educație tehnologică, când elevii sunt divizați: băieții fac obiecte din lemn și metal, fetele cos, brodează sau gătesc. Educând copiii în acest fel, reproducem generații de fete și băieți care nu știu să se descurce în orice situație.

În Liceul unde activez, am adunat un grup de elevi voluntari cu care mă întâlnesc săptămânal la ore informale, unde discutăm despre sănătatea și corpul lor, schimbările care au loc, problemele cu care se confruntă. Părinții sunt foarte mulțumiți, întrucât ei nu au nici cunoștințele necesare, nici timp, nici curaj. Copiii așteaptă ziua de vineri anume pentru această oră. Mi-au spus că o să le lipsească în vacanță orele la care erau pregătiți pentru viață”.

Galina Manole, coordonatoare Y-PEER Moldova: „Acum știu cum să iau decizii responsabile pentru viața mea”

„O decizie responsabilă ne determină viața. Atunci când tu analizezi bine situația, vezi ce poți să faci și cum poți să faci. Tu alegi și vezi ce oportunități ai. În adolescență nu cunoșteam aceste lucruri legate de educația pentru sănătate. De câte ori aveam întrebări de acest fel, părinții evitau să discute cu mine. Fiecare dintre noi își dorește să discute, să afle ce înseamnă să fii fată/băiat, cum să îți planifici viitorul. Am citit undeva că noi suntem ceea ce visăm: eu visam să comunic liber despre sănătatea reproductivă, despre corpul meu. Anume sănătatea ne ajută să fim dezvoltați pe plan personal și profesional.

Am participat la o oră de informare, cu șapte ani în urmă, unde am aflat multe răspunsuri. Aceste răspunsuri le-am oferit fraților mei, surorilor mele, apoi i-am spus mamei că nu e o rușine să discuți despre corpul tău. În cele din urmă, am înțeles că pot vorbi și cu alți tineri despre asta. Noi trebuie să investim în educația fetelor, în sănătatea tinerilor și să credem în noi”.

Marius Nanii, coordonator Y-PEER Moldova: „Băieții și fetele sunt diferiți, dar potențialul lor este egal”

„De mici suntem supuși unor stereotipuri care ne influențează indirect. De exemplu, atunci când mama sau tata îți spun să ai grijă de sora mai mică, îți insuflă ideea că fata este mai slabă, nu că ea are nevoie de grijă părintească. V-ați pus vreodată întrebarea: „De ce o fată nu ar putea merge la lecții de tâmplărie”? Poate visul ei este de a deveni un maestru al sculptării în lemn. De ce oare un băiat nu ar putea merge la cursuri de brodat sau croșetat? Ajunși la maturitate, apare un alt stereotip – de ce tatăl ar trebui să ia concediu de îngrijire a copilului? În aceste situații e nevoie de discuții, în cadrul cărora trebuie să participe atât mama, cât și tata, pentru a găsi cele mai bune oportunități sau beneficii”. 

Atunci când o fată adolescentă rămâne însărcinată, viitorul ei pare incert. De cele mai multe ori, ea renunță la educație și, pe viitor, nu se poate angaja, perpetuând astfel ciclul sărăciei. Sănătatea ei, la fel ca bunăstarea emoțională și psihologică, are de suferit, deoarece adesea este respinsă de familie, prieteni și societate. Educația bazată pe drepturile omului și adecvată vârstei în familie și în școală, respectul și sprijinul reciproc sunt valorile care ajută fetele și băieții să-și realizeze în mod egal potențialul reproductiv și profesional.

Vezi și:

Eveniment organizat în premieră în Moldova: Fetele sunt încurajate să își realizeze visurile și să evite riscurile în adolescență

Despre puterea femeii: „Soțul meu și-a părăsit locul de muncă pentru a veni cu mine în Republica Moldova”

Lasă un comentariu