Părinți plecați, copii rămași acasă: „Peste noapte m-am trezit adultă, cu alte responsabilități”
Adolescent

Părinți plecați, copii rămași acasă: „Peste noapte m-am trezit adultă, cu alte responsabilități”

By martie 26, 2019 No Comments

Dorința de a le oferi copiilor un trai mai bun îi împing pe mulți părinți în brațele unor țări străine, lăsându-și copiii în grija bunicilor, a fraților mai mari sau, în unele cazuri, sub supravegherea vecinilor.

Anual, circa 45 000 – 50 000 de moldoveni se stabilesc cu traiul în străinătate, ceea ce înseamnă că, în medie, peste 100 de moldoveni părăsesc zilnic țara noastră, după cum arată datele ultimului Barometru demografic. Este și cazul părinților Mihaelei (prenume modificat), care, dorind să le asigure copiilor toate cele necesare pentru trai și învățătură, au ales calea străinătății.

Mihaela are 17 ani, este studentă în anul I la colegiu și una dintre cele mai active voluntare la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Pro-Viață” din Soroca (Youth Klinic „Pro-Viață” Soroca). În al IV-lea an de colegiu va face catedra militară, pentru că dorește să devină inspectoare de patrulare. 

Cu trei ani în urmă, tatăl ei a plecat la muncă peste hotare, după care a plecat și mama.

„Discuții au fost multe… trebuie să plece sau nu, ce vom face. Am decis că trebuie să plece ambii. Peste noapte m-am trezit adultă, cu alte responsabilități. Am rămas cu badea Andrei (prenume modificat), cu care împărțim treburile casnice: eu fac mâncare și curățenie, el are grijă de păsările și animalele din curte. Cu el mă simt în siguranță, mă protejează de parcă aș fi copilul lui. Sora noastră mai mare locuiește în apropiere și ne ajută atunci când avem nevoie”, povestește Mihaela.

Recunoaște că este greu să-ți asumi rolul de adultă la această vârstă: „Îți trăiești adolescența într-un anumit mod și, brusc, începi să faci altceva. La început mi-a fost greu, nu puteam adormi… treceau prin mine atâtea emoții de dor. Am înțeles apoi că singura soluție este să-mi ocup timpul liber cu activități utile”.

După două săptămâni de când plecaseră părinții, Mihaela a pășit pentru prima dată pragul CSPT Soroca. De atunci, a devenit o tânără activă care informează și susține alți tineri din localitate.

Aici a cunoscut-o pe Liliana Gîscă, psihologă de profesie, care i-a povestit cum să se adapteze mai ușor noii situații și cum să prevină comportamentele de risc în adolescență (fumatul, consumul de alcool și de substanțe narcotice, sarcina în adolescență, violența de orice tip).

De fapt, centrele de sănătate prietenoase tinerilor (Youth Klinic) sunt prieteni de încredere pentru tineri. Asemenea centre au fost deschise în toate raioanele țării. Tinerii care au vârsta cuprinsă între 10 și 24 de ani beneficiază de consultație gratuită. Centrele oferă consultații confidențiale la: ginecolog, psiholog, urolog-androlog, asistent social, dermatovenerolog, testare şi consiliere HIV/SIDA.

„Scopul de bază este ca, aflându-se la CSPT, adolescenții să nu se simtă singuri, străini sau folosiți, ci persoane utile, informate și protejate”, spune Liliana Gîscă.

Mihaela vine la CSPT „Pro-Viață” Soroca de două ori pe săptămână. Ne-a povestit cu mândrie despre activitățile în care s-a implicat: a împărțit baloane cu mesaje antiviolență, a distribuit tinerilor din parc prezervative, explicându-le că este singura metodă contraceptivă care îi poate proteja de infecțiile cu transmitere sexuală, s-a implicat la curățarea malului râului Nistru, le-a povestit elevilor din școli despre modul sănătos de viață etc. 

„Am întâlnit mulți adolescenți care fac parte din cercuri vicioase. Cheltuie banii primiți de la părinți pe alcool, droguri, țigări. Unii dintre ei se află în conflict cu legea. Am văzut copii care, într-adevăr, au nevoie de ajutor emoțional și vin aici, la CSPT Soroca, pentru a face terapie cu specialiștii”, adaugă Mihaela. 

Hotărârea de a pleca în altă țară poate atrage multe efecte negative asupra copiilor. Psihologa Liliana Gîscă susține că, printre principalele schimbări prin care trec copiii ai căror părinți pleacă peste hotare, se numără: autoizolarea, agresivitatea, neliniștea, absenteismul școlar sau chiar abandonul școlar, probleme de sănătate, consumul de droguri sau alcool, relații sexuale timpurii, vulnerabilitate la violență din partea prietenilor.

„Copiii rămași singuri devin membri ai unor găști nocive, unde ei devin fie victime, fie agresori. Tinerii cu care am lucrat manifestă, adesea, comportament agresiv ca să se afirme sau încep a fuma pentru a demonstra celorlalți că sunt puternici. Sunt cazuri când atrag tineri mai timizi pe care-i impun să fumeze, după care-i filmează și plasează imaginile pe rețelele sociale.

De cele mai multe ori, aceștia rămân în grija bunicilor sau, din contra, trebuie să aibă grijă de frații mai mici. Tutorele, de multe ori, se implică doar fizic – pregătește mâncarea și face curățenie, mai puțin implicându-se psihoemoțional. Este îngrijorător faptul că numărul acestor copii crește și întâlnesc tot mai des copii de vârstă preșcolară care rămân fără îngrijire părintească”, ne explică psihologa.

Mihaela comunică zilnic cu părinții ei pe rețelele sociale. Ne povestește că discuțiile lor nu se rezumă la „Ai primit banii?” sau „Ți-au mai rămas bani?”. De fiecare dată, părinții o întreabă cum se simte, dacă nu are probleme de sănătate, cum se împacă cu colegii, cum decurge învățătura etc.

De sărbătorile pascale, familia se va reuni acasă.

„Ne aflăm într-un continuu proces de acomodare – cu prezența sau cu lipsa părinților. Totuși, nimic nu se compară cu momentele când îmi văd părinții alături. Atunci când nu există o altă soluție decât plecarea, pregătiți-vă copiii, comunicați cu ei, explicați-le de ce trebuie să plecați.

Nu le spuneți că plecați pentru binele lor, nu folosiți expresii de felul „Plec, ca să-ți cumpăr haine sau să-ți achit studiile”, pentru că le veți trezi o stare de vinovăție. Identificați soluții la situațiile dificile care ar putea apărea, spuneți-le ce schimbări vor avea loc în viața lor. Nu în ultimul rând, amintiți-le că dragostea de părinte nu va dispărea nici la mii de kilometri distanță”, spune Mihaela.

Datele oferite, pentru Suntparinte.md, de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, arată că, în prima jumătate a anului 2018, aproape 33 000 de copii din țara noastră aveau un părinte sau ambii plecați peste hotare. Dintre aceștia, doar 28,4% se află sub tutelă/curatelă.

Fotografiile au fost realizate de Alexandru Statnîi 

Acest articol a fost realizat cu susținerea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.