Skip to content Skip to footer

Opt strategii de învățare pentru copiii de clasa I

Începutul anului școlar se apropie cu pași rapizi. Pentru copiii de 6-7 ani, luna septembrie va marca startul unei noi perioade: cea de școlar. În acest sens, portalul suntparinte.md a apelat la psihologul de familie și cuplu Victor Strogoteanu, care ne prezintă opt strategii de învățare, utile micilor discipoli:

Este important svictor-strogoteanuă înțelegem că învățarea nu este o caracteristică a copilului, ci o acțiune cu influențe sociale foarte adânci. Modalitatea de a învăța ceva, felul în care aplicăm cele învățate sunt condiționate de modelele pe care le avem și pe care ni le oferă societatea din care facem parte. Astfel, părinții și profesorii au un impact sporit asupra elevului.

Dezvoltarea și transmiterea strategiilor de învățare de la părinte la copil este un proces care începe de la nașterea acestuia și ia forme variate, de multe ori inconștiente și asimilate într-un mod necontrolat. Un părinte responsabil are obligația de a învăța copilul să învețe.

În continuare, vom prezenta acele strategii care permit copilului să învețe eficient și modalitățile prin care adultul poate stimula interesul pentru învățare:

  1. Asocierea cu stări emoționale plăcute. Este important ca adultul care vrea să-l învețe pe copil anumite lucruri să-i genereze emoții pozitive în timpul învățării, să-i stimuleze sentimentul de autoeficiență, să-i arate că procesul de învățare este unul plăcut și care dezvoltă mai multe calități, nu doar cunoașterea.
  2. Întrebările și încurajarea acțiunii. Adresarea întrebărilor din partea copilului este un indicator clar al interesului față de procesul de învățare. Încurajarea de a pune întrebări are foarte multe efecte pe plan psihologic: copilul devine mai deschis spre nou, spre comunicare, învață să-și formuleze gândurile etc. De asemenea, un adult care încurajează copilul să-i adreseze întrebări creează o relație de la egal la egal. La fel de important este ca adultul să încurajeze copilul să utilizeze activ cele învățate, un alt efect pozitiv al cunoașterii.
  3. Utilizarea materialelor concrete. În diverse situații de învățare, explicațiile abstracte sau învățarea puternic teoretizată nu sunt accesibile copilului. În aceste situații, este util să utilizăm materiale concrete, machete, secvențe video, scheme, obiecte etc. Pentru un copil, este mult mai simplu să înțeleagă cum funcționează un mecanism când îl vede pe viu, urmărește cum funcționează, mai ales dacă este însoțit de explicațiile unui cunoscător.
  4. Învățarea prin descoperire. Stimulăm copilul să descopere cât mai multe lucruri noi, folosind toate simțurile și încercând variate activități. Un astfel de tip de învățare dezvoltat la o vârstă fragedă permite copilului să devină activ și creativ. Pentru a stimula această formă de învățare, este necesară crearea unui mediu cu mulți stimuli și încurajarea activității în acest mediu.
  5. Observarea și imitarea. Acest tip de învățare socială pune accent pe observarea și imitarea de către copil a indivizilor eficienți. Poate părea o modalitate simplă, dar este doar o aparență, deoarece adultul trebuie să învețe copilul să observe și să deosebească acțiunile esențiale de cele neimportante. De exemplu, performanța unui fotbalist nu depinde de felul în care își alege hainele de sport, ci de numărul de ore de antrenament, de pregătirea sa fizică și psihică. Pentru dezvoltarea acestei competențe, este necesar să învățăm copilul să descopere toți factorii unei acțiuni și să-i combine în așa fel încât rezultatul să fie cel dorit.
  6. Învățarea prin conflict cognitiv. Este un tip de învățare provocator, care vine să răscolească prin cunoștințele deja existente. Conflictul cognitiv presupune o divergență între cele cunoscute deja și informația nou-aflată. În aceste cazuri, ajutați copilul să cerceteze informațiile noi și să le testeze pe cele existente, astfel copilul va dezvolta flexibilitate în gândire.
  7. Adaptarea activităților pentru nivelul copilului. O eroare deseori întâlnită este ca solicitările părinților să fie mult peste nivelul de dezvoltare a copilului (de exemplu, cerința de a înțelege un fenomen abstract de către un copil care nu are dezvoltat nivelul necesar de gândire abstractă). Astfel, adultul are rolul de a-i furniza informații și experiențe puțin mai avansate decât nivelul actual de dezvoltare.
  8. Mentorat sau tutorat – un copil sau un adolescent cu performanțe într-un anumit domeniu poate deveni mentorul altui copil (de exemplu, copiii de gimnaziu pot explica exerciții de matematică celor din clasele primare). Acest tip de învățare este unul viu, dinamic și îl învață pe școlar ce înseamnă să lucrezi în echipă.

Sfatul expertului: Fiecare copil este unic, de aceea selectați metodele ce i se potrivesc cu adevărat. Iar pentru ca procesul de învățare să aibă un efect pozitiv asupra copilului, echilibrul este esențial în ceea ce ține de cât de mult se implică un adult în procesul de învățare a copilului și cât spațiu personal are elevul. O exagerare în ambele direcții poate influența negativ performanța și plăcerea de a studia.

Avertizare! Preluarea conținutului, fără a cita sursa, dăunează grav imaginii instituției dvs. Puteți prelua în limita a 500 de caractere, dar să citați sursa cu link activ. Conținutul poate fi preluat integral doar cu permisiunea redacției Suntparinte.md.

Adresa: str. Alexei Mateevici, 46/1, Chișinău, Republica Moldova
Număr de contact: 068 294 424

CMT © 2024. Toate drepturile rezervate.