De aproape 17 ani, copiii în situație de risc din țara noastră au o salvare de a crește într-un mediu prietenos, datorită Serviciului de Asistență Parentală Profesionistă (APP). Povestea lor pare trasă la indigo: fiecare dintre ei a ajuns în centrele de plasament, cu un trecut îndurerat și cu o dorință mare de a avea părinți. Rând pe rând, aceștia sunt plasați în Serviciul de Asistență Parentală, unde au parte de hrană, haine, jucării și, cel mai important, de dragoste părintească.
„Salvatoarea sufletelor de copii” poate fi considerată și Tatiana Tănasî, asistent parental profesionist din municipiul Chișinău. A îmbrățișat profesia practic de la începutul înființării Serviciului APP, în 2001. Este mândră că opt copii rămași fără îngrijire părintească au beneficiat de afecțiunea, dragostea, atenția ei, pe care i-a pregătit pentru reintegrarea în familiile lor, fiind susținută de cele două fiice biologice, Mariana și Diana.
„Unde încap doi, vor încăpea și alții” și-au zis soții Tănasî, când au auzit despre Serviciul APP, astfel au decis să ia în plasament un băiat de trei ani și jumătate. Copilul s-a aflat acolo patru ani, după care a fost adoptat. Doamna Tănasî nu s-a oprit aici și a decis să ia în plasament alți copii aflați în dificultate. Au urmat patru copii care au făcut-o pe doamna Tănasî să retrăiască emoțiile de a fi mamă. Soarta le-a hărăzit fiecăruia câte o familie, unul dintre ei ajungând într-o familie extinsă (la unchi), iar ceilalți fiind adoptați.
După ce ultimul copil fusese adoptat, Tatianei Tănasî i-au fost potriviți doi frați. Părinții lor biologici nu le puteau asigura condiții necesare pentru creștere, educare și învățătură. În familia biologică, copiii nu erau hrăniți, examinați medical conform vârstei și nici nu ieșeau afară. Fetița avea un an și ceva, iar băiatul – trei, când au fost separați de părinți și duși temporar într-un centru de plasament. Intervențiile specialiștilor privind diminuarea situației dificile a părinților pentru reintegrarea copiilor în familia biologică s-au soldat fără rezultate. Ulterior, părinții au fost decăzuți din drepturile părintești.
Dacă soțul doamnei Tatiana tocmai trecuse în lumea celor drepți, cu speranță și ajutor din partea celor două fiice, asistentul parental profesionist a decis să îi ia în grija sa pe cei doi copii. În iulie 2014, Dragoș și Gabriela (prenume modificate) au pășit pragul casei unde au rămas până în prezent.
Schimbarea a adus cu ea și multe greutăți. Gabriela nu era dezvoltată fizic, nu putea merge fără să fie susținută de cineva, nu putea apuca obiectele din jur, nu se putea autoservi (nu putea mânca, îmbrăca). Dragoș devenise gelos pe sora sa, întrucât era obișnuit că la centrul de plasament el se afla în centrul atenției. Era singurul copil cu părul roșcat din instituție și era numit „Soarele”.
La început, cei doi frați erau în permanență flămânzi. Luau cina, după care, la miezul nopții, se trezeau și spuneau că le este foame – o situație deja cunoscută de doamna Tatiana, care își amintește că și ceilalți copii erau mereu flămânzi și ascundeau mâncarea sub pernă. Totuși, este îmbucurător faptul că, treptat, toți cei opt copii au uitat de aceste deprinderi.
„Cei doi frați erau plângăcioși, geloși, dependenți de asistentul parental. Dacă doamna Tatiana pleca la cumpărături, ei se întristau, crezând că urmau să fie abandonați. Ulterior, au început să concureze pentru atenția asistentului parental. Erau foarte sensibili și, când au început a merge la grădiniță, îi bruscau pe alți copii, înainte de a fi „atacați”. Gabriela era supărăcioasă și plângea dacă educatoarea îi făcea observație. După multă muncă, împreună cu psihologul și asistentul parental, copiii au reușit să înțeleagă cerințele în familie și la grădiniță”, povestește Marcela Ţurcanu, manager al asistenților parentali profesioniști din cadrul Serviciului de pe lângă Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului (DMPDC).
Un an mai târziu, asistentului parental profesionist i-a fost adus la cunoștință faptul că copiii din plasament mai au un frate, Bogdan (prenume modificat). După câteva luni, băiatul a fost separat de părinți și dus într-un centru de plasament din capitală, iar părinții – din nou decăzuți din drepturi. Conform legislației în vigoare, frații trebuie să fie împreună, de aceea i-a fost propus asistentului parental să-i reunească pe cei trei copii.
Venirea unui nou membru în familie nu l-a prea bucurat pe Dragoș. El nu putea accepta ideea că are un frate.
„Au fost organizate mai multe întâlniri, ca să se acomodeze unii cu alții. Când l-am adus pe Bogdan acasă, Dragoș începuse să îl ghiontească. Îi explicam că este fratele lui și că trebuie să îl apere, nu să îl lovească. Într-o zi, Gabriela l-a lovit pe cel mic și Dragoș a reacționat într-un mod care ne-a uimit pe toți. I-a zis: „Tu ești sora lui, nu trebuie să-l lovești”. În acel moment, în Bogdan s-a trezit simțul responsabilității de frate mai mare. După câteva ședințe organizate de psiholog (jocuri, activități interactive), cu participarea fraților și a familiei, situația s-a ameliorat”, își amintește doamna Tatiana.
Asistentul parental a încercat să îi cunoască pe părinții biologici ai celor trei copii, însă fără rezultat. La întâlnirea organizată la DMPDC, niciunul dintre părinți nu a venit. În cele din urmă, doamna Tănasî a aflat că mama copiilor s-a ascuns după colțul Direcției și a așteptat ca să iasă cu toții. După aceea, părinții nu au dat niciun semn de viață.
Acum, cei trei copii se înțeleg de minune și se iubesc reciproc. Fosta cameră de primire a oaspeților a devenit camera lor. Au o sumedenie de jucării și haine, încât ar putea deschide un magazin. Cele două fiice ale asistentului parental profesionist, Mariana și Diana, le cumpără tot felul de jucării care le dezvoltă motorica, memoria și puterea de concentrare. Doamna Tănasî a devenit „mama” lor.
Când am ajuns la ei acasă, se jucau împreună cu sora Diana. Aflându-te lângă ei, te simți copil, râzi și te umpli de energie. Practicau „Jocul cu perechi”. Deși la început le părea dificil, acum a devenit unul simplu pentru ei. Jocul le dezvoltă memoria: fiecare cartelă are perechea sa. Copiii trebuie să le întoarcă și să le rețină, astfel încât să facă perechi și să le elimine de pe tabla de joc.
Toți trei copii merg la grădinița unde activează asistentul parental. Bogdan este în grupa pregătitoare și se pregătește să meargă la școală. Este dornic să descopere o altă lume, mai ales că deja citește și rezolvă exerciții din diverse cărți pe care i le cumpără „mama”. Uneori, este mustrat la grădiniță pentru că îi place să o facă pe educatorul și, fără permisiune, spune tot ce cunoaște.
„El are caracter de lider și încearcă să se impună oriunde, de aceea mereu îi explic că există riscul de a nu-și face prieteni. În loc de „eu”, trebuie să fie „noi””, ne spune doamna Tatiana.
Gabriela deja poate merge, se autoservește și vorbește fluent. Îi place să cânte, de răsună uneori casa. Dragoș, la cei doi ani și trei luni, se dezvoltă conform vârstei. E răsfățatul familiei, după cum ne povestește doamna Tatiana.
Momentele plăcute și amuzante nu lipsesc. Revelionul de anul acesta a fost unul magic pentru întreaga familie. Cei trei frați au organizat un adevărat spectacol: au recitat poezii, au cântat și au improvizat o iesle din paie unde l-au pus pe fratele cel mai mic, în rol de Iisus.
Datoria unei mame nu constă doar în a aduce pe lume copii, ci și în a-i îngriji, a-i educa, a-i învăța cum să devină oameni. Acest lucru îl demonstrează zilnic Tatiana Tănasî. Împreună cu cele două fiice, îngrijesc de frații care au așteptat cu atâta ardoare să fie iubiți și protejați. Lecția pe care ne-o oferă asistentul parental profesionist Tatiana Tănasî este una de bunătate, dragoste și omenie. Fiecare dintre noi ar putea să procedeze la fel. Copiii lăsați fără îngrijire părintească ascund câte o istorie, una tristă, dar, în multe cazuri, noi le putem face finalul fericit.
Acest articol a fost realizat în cadrul campaniei naționale „Tu te-ai născut în sufletul meu”, cu scopul de a promova Serviciul de asistență parentală profesionistă. Campania este organizată de CCF/HHC Moldova, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și UNICEF.
Cum poţi deveni asistent parental profesionist? Pentru detalii, sună la Serviciul Asistență Parentală Profesionistă de pe lângă Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului: 0 (22) 278960 sau 079708056, la Direcția asistență socială din raionul în care te afli sau apelează CCF/HHC Moldova: 068888581.
Fotografiile au fost realizate de Vera Belocrîs
