Copil micPreșcolar

Metode prin care să îți înveți corect copilul să fie independent, oferite de expertul Zinaida Soroceanu

By februarie 27, 2017 No Comments

Cu toții ne dorim copii independenți, ne place când ei se descurcă de sine stătător, dar totodată am vrea să fie mai aproape de noi, să-i ținem „lângă cuib”. Ne este teamă că independența lor ar putea să se îndrepte spre o extremitate negativă – copiii să devină rebeli și neascultători. 

Ce este, de fapt, un copil independent și cum îl poţi ajuta pe copilul tău să devină astfel au aflat mai multe mame care au participat la Atelierul pentru părinți „Cresc un copil independent”, organizat de „Școala Părinților”. Atelierul a fost moderat de Zinaida Soroceanu, expert consiliere în educația copiilor, specialist principal în comunicare și tehnologia învățării la Academia „Didactica Aplicată”. Pe lângă prelegerea ținută de Zinaida Soroceanu, mamele au avut posibilitatea să adreseze întrebări cu referire la problemele cu care se confruntă în familie.

  • Un copil independent este persoana care: 

Se autoservește (mănâncă, se îmbracă, se spală de sine stătător etc.);

Știe să combine hainele;

Își gestionează timpul în mod eficient;

Ia decizii corecte;

Alege activitățile pe care vrea să le practice;

Are încredere în forțele proprii, își cunoaște competențele;

Știe să-și gestioneze emoțiile (își controlează furia, crizele de isterie, starea de bine);

Inițiază de sine stătător legături și stabilește contacte cu alți copii/adulți.

  • Ce rezultate pe termen lung poate avea lipsa de independenţă

Părinții, din frica să nu i se întâmple ceva rău copilului, încearcă să-l protejeze și, deseori neîntemeiat, îi „fură” ocaziile de a deveni independent. Un copil care nu a avut posibilitatea să-și exercite abilitățile de autonomie personală va deveni inhibat și retras, respectiv nu se va descurca la grădiniță/școală. De asemenea, el nu își va putea gestiona emoțiile, va fi mereu dependent de un adult care să îi aprobe competențele și să îi spună ce a făcut bine și unde a greșit. Lipsa de independență îl va mai face pe copil să nu fie sigur pe forțele proprii și să ia decizii greșite.

  • Cum îl poţi ajuta pe copilul tău să devină independent

Cu cât copilul este mai independent, cu atât mai mult el se va adapta în mediul în care se află și va ști să interacționeze cu fiecare persoană. În fiecare mediu există anumite reguli de conduită (pe terenul de joc, la grădiniță, la școală, acasă, într-un local etc.). Este foarte important ca, de la o vârstă fragedă, să crești copilul în baza unui sistem de reguli. Explică-i copilului aceste reguli și ajută-l să le învețe, astfel încât el să reușească să se adapteze adecvat. De exemplu, atunci când mergi pentru prima dată cu el la școală, arată-i fiecare încăpere din instituție. Mergeți împreună și explică-i unde este clasa în care va învăța, dulapul său, baia, cabinetul medical, anticamera etc. Explică-i unde se poate adresa dacă se simte rău, și-a pierdut telefonul, a fost agresat de un copil etc.

V-ați întrebat vreodată de ce e important ca mama și tata să fie împreună? Pentru că doar împreună ei sunt mai puternici și reacționează mai bine la factorii externi. Dar de ce apar copiii? Răspunsul e simplu: pentru ca să ne facă viața mai frumoasă, mai fericită. Din acest motiv, trebuie să fii sincer față de copil, să îi explici ce așteptări ai de la el, să îi dai anumite atribuții, în caz contrar el se va simți exclus din mediul familial. Copiii pot face mult mai multe lucruri decât și-ar imagina părinții. Arată-i că ai încredere în el, în capacitățile sale și spune-i că, dacă va avea nevoie de ajutor, vei fi alături ca să îl îndrumi, nu ca să faci ceva în locul său.

Atenție! Întotdeauna începe discuția cu aspectul pozitiv și apoi sugerează-i ce schimbări ar putea să facă. Nicidecum nu folosi expresiile: „Nu e bine!”, „Nu îmi place!”, „Nu ești bun de nimic!”, „Nu e frumos!”.

Un alt aspect important este să îi permiți să greșească. În cazul dat, trebuie să facem diferența între pedeapsă și consecință. Copilul trebuie să se simtă în siguranță, chiar și dacă a comis o greșeală. Explică-i de fiecare dată care vor fi consecințele acțiunilor sale, astfel încât să îl determini să facă decizii corecte. De exemplu, copilul nu vrea să mănânce la prânz. Nu îl obliga să mănânce contra voinței sale, dar informează-l că, până la ora X, când va fi ora cinei, niciunul dintre membrii familiei nu va mânca, respectiv va trebui să aștepte.

Deși pare greu, nu ceda în fața copilului. Ar fi bine să ții cont de principiul „Când impui o regulă, copilul mereu va verifica dacă te ții de cuvânt”. Dacă vei ceda, el nu va simți consecințele și va proceda de fiecare dată după bunu-i plac. Poți părea la moment un părinte rău, dar conștientizezi că faci asta spre beneficiul copilului, îi asiguri școala vieții.

Atunci când copilul are porniri agresive, lasă-l, nu-l cocoli și nici nu îi oferi ceva dulce drept recompensă (astfel va căuta mereu beneficii în acest tip de comportament). Explică-i de ce în acel moment nu poți ieși cu el afară sau nu te poți juca împreună cu el, oferă-i o alternativă. Nu folosi expresiile „Ne vom juca mai târziu!” sau ”Acum nu am timp, sunt ocupată!”, ci dă-i un interval de timp exact, de exemplu, „Ne vom juca peste o jumătate de oră” etc.

Când face o alegere greșită, nu îi impune interdicții. Trebuie doar să îi explici care sunt consecințele. Dacă piciul nu vrea să îmbrace o căciulă, nu îl obliga. El va ieși afară, va simți frig, ceea ce îi va crea disconfort, prin urmare va dori să își pună căciula pe cap și nu va mai repeta această greșeală.

Un aspect nu mai puțin important este autoritatea în familie (a nu se confunda cu expresia „comportament autoritar”). Conform sistemului din familie, autoritatea o reprezintă tatăl sau mama (în funcție de caz). De multe ori, părinții le oferă copiilor libertatea de a fi autoritatea în familie (la masă, în procesul de luare a deciziilor etc.), de exemplu, copiii sunt serviți primii la masă, au lucruri mai costisitoare decât părinții, cer bani de fiecare dată când vor să își satisfacă vreun moft. Prin urmare, copilului, devenit adult, îi va fi greu să se adapteze la locul de muncă, unde va exista un șef căruia va trebui să i se subordoneze sau în alte locuri unde există ierarhie.

Conduceți-vă după principiul „Poți să ai orice, dacă muncești”. De exemplu, dacă dorește să aibă un gadget nou, nu îi oferi toți banii, pentru că astfel copilul nu va aprecia valoarea muncii. Încercați să găsiți împreună soluții prin care el ar putea contribui la achiziționarea acelui gadget. Doar așa copilul va crește motivat și va ști că schimbul de efort părinte-copil este cheia spre o relație constructivă în familie.

Școala Părinților a fost fondată în anul 2012 ca parte a unui proiect inițiat de Asociația Obștească „Didactica Aplicată”. Proiectul are drept scop să ajute părinții să soluționeze o serie de situații cu care se confruntă în familie și să descopere modalitățile cele mai eficiente de comunicare și relaționare cu copilul.

Suntparinte.md este partener media al evenimentului și a fost prezent la Atelier. 

P.

Sursa foto: cdn.skim.gs

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.