Copil mic

„La 3 ani și 2 luni, zicea doar două cuvinte”. Mărturia unei mame al cărei copil a devenit dependent de televizor

Postat de ianuarie 26, 2018 No Comments

Timpul petrecut de copii în fața televizorului sau a computerului le poate afecta sănătatea. Specialiștii în psihiatrie au descoperit autismul virtual, o afecțiune tot mai întâlnită în rândul copiilor sub trei ani care petrec mai mult de patru ore pe zi în mediul virtual. 

O mamă, a cărei identitate nu o vom divulga, ne-a povestit cazul copilului său care a devenit dependent de televizor și îndeamnă toți părinții să fie alături de copiii lor în perioada de formare și să nu lase această sarcină pe seama tehnologiilor:

Avem un băiat de 4 ani și 5 luni. Fiind unicul copil și, de altfel, așa cum procedează un părinte iubitor, ne-am străduit să-i oferim totul, mai ales că a venit pe lume prematur, cu o greutate corporală mică – 1,7 kg. Ne-am bucurat nespus că s-a dezvoltat și deja la 3 luni a ajuns la nivelul copiilor de vârsta lui, în ceea ce privește greutatea. 

Am văzut la un moment dat că este interesat de TV și în perioada ceea era al naibii „la modă” desenul animat „Mașa și Ursul”. Cineva dintre rude insista să i-l pun ca să-l vizioneze, oferindu-mi chiar și CD-ul. La început, copilul nu a fost interesat, însă eu am insistat până când i-am trezit interesul: azi – pentru desene animate, mâine – pentru publicitate, poimâine – pentru muzică populară etc.

Eu mă bucuram ca o toantă, pentru că el stătea cuminte și puteam să-mi fac treaba prin casă, fără să mă informez și să iau atitudine, mai ales că niciodată nu auzisem despre efectele negative ale TV-ului față de copil. Chestia asta a durat până când copilul meu a început să fie dependent de TV și eu să nu mai pot controla procesul. Știind foarte bine că este iubit și că până la urmă o să cedez, îmi făcea isterie atunci când nu voiam să conectez televizorul. 

Înainta în vârstă, dar nu vorbea și nici nu era prea sociabil: la grădiniță nu voia să se joace cu nimeni, nu puteam să merg în ospeție și nici să primesc oaspeți, pentru că era catastrofă. Striga, se tăvălea pe podea etc.

La 3 ani și 2 luni, zicea doar două cuvinte: mama și apă. În rest, nimic! Am avut frică de autism, știindu-i și partea de socializare la nivel slab dezvoltat. De aceea, am mers la consultații timp de o săptămână, unde am prezentat specialiștilor și videouri ca să înțeleagă cum copilul meu interacționează cu alți copii. Eu am primit consiliere psihologică, psihopedagogică și indicații cum să mă comport cu copilul. Rezultatul final: nu avem autism. Specialiștii ne-au indicat următoarele: activități logopedice și excluderea totală a televizorului, telefonului, tabletei, computerului. Da, a fost extrem de greu, dar nu imposibil. 

Am început să includem lectura, jucăriile și alte activități educative. După jumătate de an, timp în care am mers la logoped, încă nu vedeam performanțe. Într-o zi însă, copilul meu a pronunțat primele sunete de animale, mașină etc. De un an și jumătate mergem la logoped. Situația e cu totul alta. Copilul meu vorbește. Nu clar, dar vorbește, răspunde la întrebări, știe ce vrea, știe alfabetul, numără până la 200, cunoaște zilele săptămânii, culorile etc. Are predilecție spre matematică, este mult mai sociabil, nu face isterie în public, în ospeție se comportă altfel și se joacă împreună cu alți copii.

Să știți că în timp ce copilul vizionează TV-ul, comportamentul lui este cu totul altul: urlete, țipete, tulburări de somn etc. Și nu mă refer acum doar la copilul meu. 

În prezent, copilul meu petrece puțin timp în fața televizorului și acceptă cu calm atunci când îi spun că e suficient. Îndemn toți părinții să nu repete greșeala mea. Optați pentru ocupațiile clasice: cititul poveștilor, jucării etc. Tehnologiile nu numai dezvoltă, ci și distrug. La vârste fragede tehnologiile sunt soluții „nefavorabile”. Evitați-le la maximum! Trăim într-o eră a tehnologiilor într-atât de dezvoltată, că vor reuși, cu siguranță, toți copiii să se „înfrupte” din ele. 

Vezi și:

„De o săptămână, complet alt copil”. Autismul virtual – pericolul care ne amenință copiii

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.