Skip to content Skip to footer

Istoria acestor familii te va cuceri: De la apartament în Chișinău la o casă ecologică în sat

Au schimbat gălăgia și aerul poluat din oraș pe un mediu curat, sănătos și echilibrat ecologic. Vorbim despre trei familii din țara noastră care au decis să facă modificări în stilul lor de viață și să creeze o comunitate ecologică – atât de importantă și necesară, dar atât de puțin cunoscută de moldoveni.

De la Chișinău s-au mutat cu traiul în satul Râșcova, raionul Criuleni, unde au pus în practică toate cunoștințele despre materiale naturale, dezvoltare durabilă și ecosistem, pentru a înființa „Eco Village Moldova” – o comunitate ecologică în mediul rural.

La Râșcova, toți sătenii cunosc această comunitate. Imediat cum deschizi poarta, privirea îți este furată de câteva construcții și o grădină despre care poți spune că îmbină perfect frumosul și sănătosul. Terenul comunitar conține trei clădiri: prima – rezidențială, a doua – pentru ateliere mici și a treia – pentru instruiri.

Casa din imagine este construită doar din materiale naturale: lut, stuf, lemn și baloți de paie. Un acoperiș din stuf nu poluează aerul nici în timpul construcției, nici după uzare. În plus, nu e nevoie de resurse energetice sau substanțe chimice pentru întreținerea lui, ulterior pentru topire și prelucrare. Lemnul și stuful sunt produse locale, care nu necesită să fie importate.

Durata de viață a unui astfel de acoperiș este de 40-50 de ani. O regulă importantă de care trebuie să țineți cont este următoarea: construiți acoperișul sub un unghi de 35-45 de grade, ca să nu permiteți scurgerea apelor pluviale pe fațada clădirii sau infiltrarea apei în acoperiș.

Aici au loc deseori instruiri, mici ateliere de lucru, seminare cu tematică ecologică și schimburi de experiență. De asemenea, participanții se relaxează la sfârșit de zi și practică jocuri despre schimbări climatice.

Liliana Botnaru, fondatoarea „Eco-Village Moldova” și coordonatoare de proiect, ne povestește că, împreună cu familia sa (soțul și cei trei copii), locuia într-o casă din Chișinău. Dorința de a-și transforma stilul de viață în unul mai durabil a determinat familia să se gândească la o schimbare.

Timp de vreo 4 ani, a cercetat comunitățile ecologice din alte țări. În țara noastră exista prea puțină informație despre asemenea comunități, de aceea familia a fost nevoită să studieze literatură în limba engleză, precum și exemple din Occident. În urma unor discuții cu prietenii și rudele, soții au înțeles că există interes pentru a locui în comunități ecologice și că au făcut o alegere corectă.

„Am cercetat vreo 20 de sate. În cele din urmă, am ales satul Râșcova, întrucât am văzut că oamenii sunt deschiși și am întâlnit o altă familie aici ce încerca să dezvolte o comunitate ecologică. Lucrările de construcție au început în 2014. Ne-am mutat un an mai târziu. La proiectul „Eco-Village Moldova” s-au alipit încă două familii, una dintre care locuiește aici, iar cealaltă s-a mutat recent în alt capăt al satului, unde, la fel, construiește o casă ecologică. Ne-a plăcut că oamenii acceptă idei noi, iar autoritățile publice sunt receptive”, mai spune Liliana Botnaru.

Fondatoarea „Eco-Village Moldova” activează în cadrul ONG-ului „EcoVisio” în calitate de coordonatoare. Instituția se concentrează pe împuternicirea tinerilor și pe educația ecologică în acțiune. Aceasta dezvoltă proiecte în următoarele domenii: agricultură ecologică, transport, eficiență energetică, energie regenerabilă, consum conștient, dezvoltare urbană/rurală și fluxuri de resurse.

Liliana Botnaru recunoaște că se întreabă de multe ori de ce oamenii preferă materialele toxice, în locul celor naturale.

Locul a devenit unul destul de popular nu doar în țară, ci și la nivel internațional. Eco-Village Moldova a găzduit tineri din țări, precum: Ucraina, Rusia, Germania, Grecia etc.

Liliana Botnaru ne-a făcut o excursie și în blocul unde locuiesc cele două familii. Acest perete este numit „sobă solară”. În încăpere sunt folosiți nu numai peleți pentru încălzire în timpul iernii, ci și razele soarelui – o sursă alternativă de căldură. Explicația e simplă: în sezonul rece, soarele se află la un nivel mai jos, pătrunde în casă, încălzește peretele și oferă căldură suplimentară.

Casele ecologice pun un accent deosebit pe proprietățile lutului, care captează și reține căldura în locuință.

„Noi am făcut un audit termic cu doi ani în urmă, în luna ianuarie: am comparat doi pereți construiți după aceeași tehnologie, dar care se deosebeau după culoare. Diferența de temperatură între cei doi pereți era semnificativă. Într-o zi de iarnă, când razele solare cădeau direct pe pereți, rezultatele au fost următoarele: pe cel roșu erau +16 grade Celsius, iar pe cel galben s-au înregistrat -3 grade Celsius. Dacă folosim această idee (legată de culoare) pentru interior, putem reduce cheltuielile pentru încălzire”, ne spune gazda comunității.

Alături de casa rezidențială urmează să fie un Centru de Instruire Ecologică, având o suprafață totală de circa 200 de metri pătrați. Clădirea va permite desfășurarea seminarelor și atelierelor, cu participarea a până la 50 de persoane, și va oferi cazare pentru aproximativ 10 persoane. Totodată, va include o bucătărie mare, pentru a oferi servicii de catering la evenimente, precum și pentru organizarea atelierelor culinare, în special a celor despre pregătirea bucatelor vegetariene.

Clădirea va fi bazată pe sisteme solare pasive. Materialele folosite – lemn, stuf și lut – sunt în mare parte locale.

Casele pasiv solare utilizează la maximum energia emisă de soare:

„Părinții și bunicii cunoșteau toate aceste tehnici. Nu degeaba multe case erau orientate spre sud, cu intrarea în verandă. Prima cameră permite schimbul corect de aer, astfel încât aerul rece să nu intre imediat în casă. Când cumpărăm un apartament, ar fi bine să analizăm încăperea din punctul de vedere al eficienței energetice. Casa cu geamurile orientate spre sud oferă un beneficiu: căldura soarelui. Dacă geamurile sunt orientate spre nord, se înregistrează doar pierderi de căldură”.

Aici urmează să fie instalate panouri solare asamblate în Republica Moldova, pentru a fi reduse costurile.

În cadrul instruirilor tinerii discută despre dezvoltarea durabilă și propun idei de schimbări în comunitate. Participanții se unesc în echipe, implementează proiecte în câteva luni, apoi se adună la seminare de reflecție pentru a stabili în ce măsură au reușit. Astfel, începe implementarea unei schimbări în propria vecinătate sau în localitate.

Sub egida Asociației „EcoVisio” este dezvoltat și antreprenoriatul social. Participanții propun idei de afaceri verzi, după care beneficiază de instruire din partea unor facilitatori de peste hotare. Ulterior, ideile sunt transformate în miniplanuri pe care participanții le pot prezenta potențialilor investitori.

Colectarea separată a deșeurilor, reducerea cantității pungilor de plastic și promovarea consumului responsabil sunt alte subiecte abordate în cadrul seminarelor și atelierelor practice.

Liliana Botnaru consideră că, pentru a oferi un viitor sănătos țării noastre, ar fi bine să ne preocupăm de agricultură ecologică, reciclare, plantarea copacilor, consum redus de energie, mâncare sănătoasă etc.

Chiar de la început, terenul și comunitatea „Eco-Village Moldova” au servit drept o bază pentru diverse activități de învățare practică/team-building – numeroase ateliere bazate pe construcții ecologice, grădinărit organic, bucătărie vegetariană, energie regenerabilă.

Comunitatea ecologică din s. Râșcova este cunoscută prin metodele de creștere a fructelor și legumelor, precum și prin implicarea sătenilor în acțiunile de protejare a mediului înconjurător. Pentru a se convinge că produsele sunt ecologice, consumatorii pot oricând să vină în sat și să verifice grădina de unde ar urma să cumpere legume.

„Într-adevăr, e mai multă muncă la început, întrucât nu stropești legumele cu substanțe chimice, iar restabilirea solului ia timp și efort. În țara noastră sunt oameni care produc mâncare sănătoasă, dar ei trebuie susținuți. Ei deseori nu au capacitatea de a ajunge la o piață de desfacere, respectiv consumatorii nu cunosc care produs este sănătos”, ne spune Liliana Botnaru.

„Agricultura organică ne inspiră. De exemplu, în pădure nu vedem sol neacoperit. La fel trebuie să fie și în grădină, altfel râmele și microorganismele care trebuie să prelucreze solul îngheață iarna și sunt arse de soare vara. În plus, „curățând” bine grădina, o lipsim de materie organică valoroasă și nutrienți importanți. De ce să nu aplicăm în grădinărit ideile ecosistemului?”, întreabă fondatoarea „Eco-Village Moldova, menționând că, pe teritoriul comunității, pământul este acoperit cu paie, frunze sau rumeguș.

Grădina nu este doar o sursă de mâncare, ci și un loc potrivit pentru „experimente”. Participanții la instruiri învață astfel despre compatibilitatea plantelor, metodele naturale de a controla dăunătorii, despre colectarea/păstrarea semințelor și savoarea legumelor proaspete.

„Combinarea plantelor e foarte importantă. Plantele sunt la fel ca oamenii. Uneori nu se înțeleg bine între ele, iar alteori se ajută reciproc. Am făcut un experiment în grădină și am plantat un rând cu frunze de salată. Cele care erau înconjurate de alte plante (țelină, tomată) erau de 2-3 ori mai mari decât cele care nu aveau nimic în jur”, relatează Liliana.

Apa provenită din precipitații este folosită pentru irigare. Pentru a preveni spălarea solului fertil în timpul ploilor abundente, membrii familiei fac terasarea grădinii în pantă (construirea unor trepte acolo unde terenul e înclinat).

Apa pluvială de pe acoperiș este colectată într-o cisternă, după care, în caz de necesitate, este folosită pentru irigare. Datorită sistemului de irigare prin picurare, fiecare plantă primește cantitatea optimă de apă.

În același timp, apa menajeră este filtrată și, înainte de a fi revărsată în sol, trece printr-un sistem de drenaj, respectiv nu poluează mediul.

Liliana Botnaru ne îndeamnă să nu ardem frunzele, întrucât în aer sunt emanate diferite substanțe toxice care poluează aerul și duc la apariția unor infecții ale căilor respiratorii, ale mucoasei ochiului și ale sistemului nervos central. Chiar dacă pare de necrezut, frunzele pot servi drept o sursă de venit:

„De ce cumpărăm din altă țară pământ pentru flori? Dacă am aduna toate buruienile, frunzele și resturile de mâncare vegetale, am putea face singuri compost pe care să-l folosim pentru flori. Noi ardem frunzele, respectiv ardem banii. Compostul e o sursă de venit și un avantaj pentru dezvoltarea rurală și pentru un mediu ecologic”.

Nici pământul nu trebuie săpat/prășit. De ce? Scade gradul de fertilitate a solului. De asemenea, atunci când săpăm, distrugem canalele făcute de râme. Dacă solul are destulă materie organică, el nu se compactează. În plus, este creat un mediu pentru microorganismele care descompun materia organică, respectiv solul devine mai fertil.

„Fiecare buruiană are funcția sa. Dacă pe un anumit teritoriu cresc plante cu ghimpi, pământul e mai acid; dacă plantele au tulpina grasă, pământul e compactat. Atunci când ai grijă de sol, dispare necesitatea de a săpa și de a prăși”, adaugă Liliana Botnaru.

Pe terenul comunitar întâlnești și o mică prisacă.

Aceasta este căsuța de insecte sau „hotelul pentru insecte” – o încercare de a atrage vietățile care sporesc sănătatea grădinii.

Ca să nu stropească legumele, proprietarii comunității atrag insectele care mănâncă dăunătorii.

Fiecare material vegetal (paie, coajă de copac, lemn, conuri, crenguțe, stuf) atrage un anumit tip de insecte. Atunci când găurelele sunt astupate, înseamnă că cineva s-a „instalat” acolo: albine sălbatice, buburuze, bondari, viespi, gândăcei de pădure. Mai nou, gărdulețul din grădină este un loc prielnic pentru șopârle. Liliana Botnaru spune că zilnic întâlnește șopârle care sunt „atât de inofensive și drăguțe”.

La „Eco-Village Moldova” întâlnești tot felul de tehnologii creative. Acest deshidrator solar este folosit pentru uscarea fructelor și a legumelor.

Deshidratorul este o dovadă clară că energia soarelui poate fi folosită eficient în viața cotidiană. Acesta se încălzește de la razele solare, iar printr-un orificiu are loc schimbul de aer cald-aer rece. Fructele și legumele se usucă la o temperatură până la +40 de grade Celsius, își păstrează 100% vitaminele și sunt folosite iarna în supe, sosuri etc. Deshidratorul a fost construit de unul dintre participanții la instruiri, din resturi de lemn.

La Eco-Village Moldova sunt două tipuri de uscătoare solare – unul cu o capacitate mare (din imagine) și altul portabil.

Eco-Village Moldova s-a alăturat organizației „EcoVisio” în organizarea primului târg al oportunităților ecologice din Moldova și al antreprenoriatului social – „IARMAReco”. Multe dintre produsele expuse la târg pot fi admirate și pe rafturile din această încăpere: ceai natural, fructe uscate, uleiuri, săpunuri naturale, pungi din pânză personalizate, miere, bijuterii din material reciclat, jocuri de simulare ecologice.

Valeria Șvarț-Gröger, directoare de dezvoltare la „EcoVisio”, menționează că produsele sociale și ecologice autohtone reprezintă o mândrie pentru țara noastră: „Credem în potențialul țării și în capacitățile tinerilor”.

Traiul din sat oferă copiilor oportunități de a-și dezvolta independența și creativitatea. Cei trei copii ai familiei Botnaru se duc pe jos la școala din sat sau merg pe bicicletă, evitând pe cât posibil poluarea aerului cu gaze de eșapament.

Fondatoarea comunității consideră că dragostea și grija față de mediul înconjurător trebuie cultivată, în primul rând, de părinți. Dacă copiii ar fi învățați de mici să sorteze deșeurile, să folosească eficient resursele naturale și să aibă grijă de ecosistem, atunci ar crește o generație mult mai sănătoasă.

Interes din partea copiilor există, doar că se pune prea puțin accent pe educație ecologică la grădiniță și la școală, ne spune Liliana Botnaru. La școala din sat, echipa „Eco-Village Moldova” organizează periodic cluburi ecologice în cadrul cărora efectuează diferite experimente. Acum, elevii nu mai aruncă plasticul în tomberon, împreună cu alte deșeuri, ci-l colectează la şcoală, iar instituţia, ducându-l la fabrica de reciclare din Peresecina, suplinește fondurile sale.

Orice bucată de lut este transformată în figurine sau obiecte de bucătărie, în mâinile celor trei copii ai Lilianei Botnaru. Fiul cel mai mare, împreună cu un prieten din sat, a făcut nu o singură dată jucării din lut.

Ultimele sale lucrări sunt o solniță, un ulcior și o lingură. Toate au fost unse cu ulei fiert, pentru a rezista la apă. A mai făcut căsuțe din lemn, paie și pânză, mașini, elicoptere, chiar și o fermă din lut pe care însă ploaia a distrus-o.

„Eco-Village Moldova” nu se limitează doar la s. Rîșcova. Este o comunitate de oameni din diferite colțuri ale Moldovei, dornici să exploreze o viață mai sănătoasă și să dezvolte comunități mai durabile.

Liliana Botnaru ne îndeamnă să păstrăm ceea ce ne-a oferit natura și să trăim în armonie cu ea:

„Când eram mici și mergeam la bunici, ne opream la oricare fântână și beam apă. Acum nu mai e posibil – trebuie să cumpărăm apă, pentru că nu știm cât de potabilă e cea din fântâni sau de la robinet. Dacă nu ne schimbăm noi, ce o să fie cu copiii și nepoții noștri?”.

Fotografiile au fost realizate de Ana Gurdiș

Avertizare! Preluarea conținutului, fără a cita sursa, dăunează grav imaginii instituției dvs. Puteți prelua în limita a 500 de caractere, dar să citați sursa cu link activ. Conținutul poate fi preluat integral doar cu permisiunea redacției Suntparinte.md.

Adresa: str. Alexei Mateevici, 46/1, Chișinău, Republica Moldova
Număr de contact: 068 294 424

CMT © 2024. Toate drepturile rezervate.