Interviu cu bloggerul Sergiu Musteață: „Să fii tată înseamnă să fii un model de soț pentru fetița ta și cel mai bun prieten pentru băiatul tău”
Copil mic

Interviu cu bloggerul Sergiu Musteață: „Să fii tată înseamnă să fii un model de soț pentru fetița ta și cel mai bun prieten pentru băiatul tău”

„Un tată trebuie să fie model pentru copiii săi, precum și umărul de sprijin al soției”. O spune Sergiu Musteață, tată a doi copii care l-au inspirat să-și creeze blogul Sunt Tată.  

Sergiu a acceptat să ne acorde un interviu în care să ne povestească mai multe despre experiența sa de tată și de blogger:

– În Republica Moldova, majoritatea taților nu-și afișează public emoțiile și sentimentele  față de copil. Dvs. însă ați creat un blog și scrieți despre experiența de tată. Ce v-a motivat să faceți acest pas?

– Dețin, de fapt, mai multe bloguri, iar unul dintre acestea este Sunt Tată. Ideea de a-l face mi-a venit atunci când, în cadrul Școlii Bloggerilor, pe care am absolvit-o în 2016, ni s-a propus să creăm un blog care să ne reprezinte. Or, la moment, cel mai mult mă reprezenta rolul de tată a doi copii minunați.

Faptul că tații sunt mai închiși în sine, acest aspect venind încă din vechime, când rolul bărbatului era de a merge la muncă, de educația copiilor ocupându-se numai mama, a fost un alt motiv care m-a provocat într-un fel să-mi fac un blog. Pentru că eu simt altfel, mă implic în creșterea și educația copiilor mei, iar această experiență îmi doresc să o împart și cu ceilalți tătici. Prin acest blog îmi doresc să motivez tații și să le demonstrez cât de frumos este când copiii sunt crescuți și educați nu doar de mamă.

– În antetul blogului scrie „Sunt Tată… și asta nu este o profesie”. Ce înseamnă pentru dvs. să fiți tată?

– Să fii tată e cel mai frumos lucru care i se poate întâmpla unui bărbat. Să fii tată înseamnă: responsabilitate și bucurie, curaj și dragoste, tărie de caracter și respect, răbdare și ingeniozitate. Să fii tată înseamnă să fii un model de soț pentru fetița ta și cel mai bun prieten pentru băiatul tău.

– Se spune că a fi mamă este cea mai dificilă profesie din lume. Care este rolul pe care-l are un tată în familie?

– În viziunea mea, rolul de tată nu e nicidecum o profesie. De fapt, una e să fii tată, cu numele, și cu totul altceva este să te implici, să vezi „cum se mănâncă” acest rol.  Un tată trebuie să fie cel care preia hamurile carului atunci când mama are nevoie de o gură de aer. Cum spuneam mai sus, un tată trebuie să fie model pentru copiii săi, precum și umărul de sprijin al soției. Rolul tatălui nu este cel de șef, care vine de la serviciu, se așază la masă și așteaptă să i se pună mâncare în farfurie, dupa care privește televizorul. Un tată are aceleași responsabilități ca o mamă: să-i ducă pe cei mici la grădiniță, să-i hrănească și să le facă baie, să pregătească mâncare și, de ce nu, să spele vesela sau să facă ordine în casă. Și aceasta nu înseamnă că e mai puțin bărbat, ci, din contra, asta înseamnă să fii un tată bun și un soț iubitor.

– Procesul de educare a copilului presupune multă implicare și răbdare. Care sunt principiile după care dvs. și Anna vă educați copiii?

– Noi îi educăm pe Cecilia și pe Stelian așa cum ne pricepem mai bine, ținând cont de principiile noastre și de temperamentul lor. Ne străduim să-i creștem oameni buni, cu credință în Dumnezeu. Astfel, în fiecare duminică îi ducem la biserică și-i împărtășim. Credem că un copil crescut în biserică nu poate fi un om rău.

De asemenea, ne străduim să dezvoltăm în ei latura creativă – desenăm, pictăm, decupăm, modelăm plastilină, cântăm, dansăm împreună.

Un alt principiu după care îi educăm este acela că îi lăsăm să facă propriile alegeri. Nu, un copil lăsat să aleagă nu înseamnă un copil răsfățat, cum ar zice unii, ci un copil care poate greși atunci când face o alegere și își asumă consecințele. Chiar și la 2 ani. Iar un astfel de copil va crește un matur responsabil, după părerea noastră.

– Ce strategii aplicați în procedul de educare a copiilor atunci când lucrurile scapă de sub control?

– Recunosc, uneori mai ridic tonul vocii și îmi cert copiii, dar de fiecare dată încerc să le explic de ce ei nu fac bine anumite lucruri și care sunt consecințele. Când lucrurile scapă de sub control, aplic regula numărătorii până la 10: trag aer în piept, număr în gând până la 10, după care mă calmez și încerc să remediez cumva situația. E adevărat, nu-i deloc ușor, dar trebuie să învățăm că nu suntem superiori copiilor noștri, ci suntem egali cu ei, unica diferență dintre noi fiind vârsta.

– Care este cel mai ușor și cel mai dificil lucru din experiența dvs. de tată?

– Nimic nu este greu atunci când îți iubești copiii!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.