Oprirea lactației presupune suprimarea lactației în perioada postpartum, în cazul în care proaspetele mămici nu vor să alăpteze, suferă de anumite afecțiuni sau au decis să înțarce timpuriu copilul. Multe mame apelează la medicamente pentru a opri lactația. Atenție însă! Procurați pastile doar dacă medicul care vă monitorizează vă permite și doar în baza unei prescripții medicale. Evitați automedicația, întrucât există multe riscuri.
Unul dintre cele mai folosite preparate medicamentoase în acest sens este „Brocriptin”, care conține substanța activă bromocriptina.
Olga Gutium, consultantă superioară în alăptare și cofondatoare „Mămica Alăptează”, susține că lactația este un proces complex, pentru care corpul femeii s-a pregătit 20 de săptămâni. Nu există medicamente, proceduri sau mâncăruri/băuturi cu anumite proprietăți miraculoase care ar putea opri brusc acest proces. Pentru a înceta lactația, e nevoie de timp!
Sistemul hormonal este responsabil de lactație, principalul hormon pentru producerea laptelui matern fiind prolactina. Este important ca mamele să știe că bromocriptina nu este un medicament hormonal, deși are un efect direct asupra sistemului hormonal. Bromocriptina este un inhibitor al prolactinei, adică întrerupe secreția prolactinei și a altui hormon, somatotropină (hormonul uman de creștere).
Printre funcțiile somatotropinei se numără: stimularea sintezei limfocitelor, a imunoglobulinei, reglarea metabolismului grăsimilor, îmbunătățirea funcției renale și cardiace, vindecarea rapidă a rănilor. Prin urmare, hormonul respectiv influențează starea de spirit, capacitatea mintală, funcția imună și nivelul energiei omului.
Comprimatele „Brocriptin” sunt utilizate pentru tratarea diferitor probleme asociate cu creșterea în sânge a secreției de prolactină. De asemenea, sunt folosite pentru inhibarea lactației imediat după naștere, din motive medicale. Foarte multe mame s-au confruntat cu reacții adverse severe după administrarea acestui preparat. În decursul tratamentului cu bromocriptină sunt posibile efecte secundare, precum: greață, vărsături, amețeli, dureri de cap, somnolență, agitație, reacții alergice, crampe la nivelul gambelor. Administrarea bromocriptinei include un număr mare de contraindicații.
Bromocriptina scade nivelul de prolactină, însă lactația depinde direct de prolactină doar în primele 3-6 luni. Producerea laptelui este reglată prin așa-numitul control endocrin al lactației, după care prin controlul autocrin, iar nivelul de prolactină la mamele care alăptează este de obicei aproximativ același ca al unei femei care nu alăptează. Reiese că, atunci când o mamă încetează alăptarea copilului care are mai mult de 6 luni, utilizarea bromocriptinei nu are sens. Mai mult, aceasta poate provoca daune grave pentru sănătate, sub formă de efecte secundare grave și reducere inutilă a somatotropinei.
Chiar dacă veți consuma acest preparat imediat după naștere, laptele matern nu va dispărea într-o singură zi. Glandele mamare au nevoie de mai mult timp pentru a înceta lactația. Întregul proces durează aproximativ 40 de zile de la ultima alăptare. Merită să vă gândiți dacă are sens să consumați un medicament periculos, mai ales într-o situație în care nu ajută.
Bromocriptina VS angorjare, lactostază și mastită
Baza pentru tratamentul tuturor acestor stări este atașarea frecventă a copilului la sân, ceea ce este practic imposibil atunci când este administrată bromocriptina. În plus, există riscul de a pierde laptele matern, dacă copilul este foarte mic. La recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, bromocriptina nu trebuie să fie utilizată nici în tratamentul mastitei (infecții ale sânului).
„Bromocriptina inhibă secreția de prolactină și poate fi eficientă dacă este administrată într-un stadiu incipient de lactație, atunci când nivelul prolactinei din sânge este ridicat. Medicamentul va fi mai puțin eficient în următoarele săptămâni, când nivelul de prolactină este scăzut.
Acest medicament a fost retras în mai multe țări din cauza riscului de infarct miocardic, hipertensiune arterială, convulsii. Alte reacții adverse includ greață, amețeli, scăderea tensiunii arteriale și dureri de cap severe”, este menționat în Ghidul OMS „Mastita. Cauze și tratament”.
Nu vă traumați și nu vă distrugeți corpul, mai ales sânii. Încetarea alăptării este o etapă naturală în viața mamei și a copilului. Înțărcarea treptată și blândă duce la scăderea treptată a cantității de lapte.
Chiar și în cazul încetării alăptării în regim de urgență există modalități de a face față acestei stări, fără să dăunați corpului. Nu vă legați sânii, nu consumați preparate hormonale, nu limitați consumul de lichide!
Vezi și:
Mama e răcită sau are gripă. Cum procedăm cu bebelușul: îl alăptăm sau renunțăm?
Bine de știut pentru toți părinții! Toxiinfecțiile alimentare NU se transmit prin laptele matern
Din experiența unei mame: Înțărcarea bruscă este prea dură pentru un copil dependent de sân
Cele mai răspândite mituri despre încetarea alăptării de la specialista Olga Gutium
