Siguranța familieiȘtiri

„Ea nu trebuia să se îmbrace în halul acesta, bărbatul e bărbat”. Cum a fost la Discuția despre violența sexuală, de la Ungheni

Postat de decembrie 10, 2019 No Comments

Care sunt formele violenței sexuale? De ce hainele nu scuză violul? Unde putem raporta infracțiunea? La toate aceste întrebări au aflat răspuns cei peste 100 de tineri și tinere, cadre didactice și reprezentanți ai administrației publice locale, în cadrul Discuției publice „Nu dați vina pe haine! Mituri și realități despre violența sexuală”, organizată de platforma media Suntparinte.md și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova.

Pe parcursul a nouă luni ale anului 2019, Inspectoratul General al Poliției a înregistrat 475 de infracţiuni ce atentează la viaţa sexuală, dintre care 239 de cazuri de viol și 234 de acţiuni violente cu caracter sexual.

Eugenia Radu activează ca medic ginecolog-obstetrician la Centrul de Sănătate Publică Ungheni. Anterior, a lucrat și la Youth Klinic Ungheni, unde a cunoscut multe tinere care au rămas însărcinate în urma abuzurilor sexuale:

„Unul dintre cazurile care m-au marcat este despre o fată de 13 ani. Părinții au observat că ea devenise tăcută și abătută. Ce s-a întâmplat, de fapt? După lecții, fata mergea la sora mai mare, care era căsătorită și avea familie. Într-o zi a fost abuzată de soțul surorii ei. Peste ceva timp, profesorii au observat că ceva se întâmplă cu fata și au adus-o la mine pentru o consultație. Era însărcinată în luna a șasea. Fata a născut și s-a aflat șase luni într-un centru de plasament. Ulterior, a revenit în familie, însă condițiile de trai erau proaste și ea nu a putut avea grijă de copil și s-a dezis de el”. 

Prezentă la eveniment, avocata Olga Ojog, specializată pe cazurile de violență, le-a comunicat celor prezenți că violența sexuală nu înseamnă doar viol, ci include o serie de alte infracțiuni atât în familie, cât și în relațiile interpersonale:

„Homosexualitatea sau satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârşite prin constrângere fizică sau psihică; hărțuirea sexuală; raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani; ademenirea minorului în scopuri sexuale; atingeri indecente față de o persoană care nu a împlinit 16 ani; determinarea victimei să participe ori să asiste la spectacole pornografice; violul conjugal; interzicerea folosirii metodelor de contracepţie etc.”. 

Hărţuirea sexuală pe internet, şantajul, realizarea și transmiterea online a conținutului cu caracter intim sunt forme noi de exploatare sexuală a copiilor în spaţiul virtual, care iau amploare în țara noastră.

„La început, oamenii comunică online, capătă încredere unul în celălalt, expediază o dată, a doua oară niște fotografii. Nu se întâmplă nimic. Peste puțin timp, îți spune „Dacă nu mai fotografiezi ceva, atunci ceea ce mi-ai trimis o să arăt public. De aici pornește șantajul, oamenii sunt obligați să întrețină relații sexuale fără dorința lor”, a menționat Sergiu Toma, psiholog la Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale.

Cei prezenți au avut și posibilitatea de a vedea Expoziția „Nu dați vina pe haine”, ce prezintă hainele reconstituite și istoriile a nouă femei și fete din R. Moldova, victime ale violenței sexuale.

„Am auzit foarte des replici de felul „Nu avea ce căuta pe stradă, femeile de treabă la ora asta dorm”, „Nu trebuia să se îmbrace în halul acesta, bărbatul e bărbat”. Pentru abuzator nu contează lungimea fustei. Din contra, acest lucru poate să-l provoace să vadă ce este sub fusta ceea lungă. Abuzatorul rămâne abuzator. Chiar și bărbații din penitenciare sunt adesea supuși violenței sexuale, însă nu au o îmbrăcăminte specifică. Respectiv, nu îmbrăcămintea este cea care provoacă violența sexuală”, a spus Olga Ojog.

Speakerii evenimentului le-au oferit celor prezenți o serie de recomandări, le-au explicat cum pot preveni unele cazuri de violență sexuală, unde pot sesiza un caz de abuz, precum și au răspuns la întrebările din sală.

  • Sergiu Toma: „Atunci când vă aflați într-o relație, spuneți din start lucrurile cu care nu sunteți de acord, nu doar ceea ce se referă la contactul sexual. Faceți aceasta înainte de a se întâmpla ceva nedorit. Este foarte important să învățați să spuneți „Nu!”. De asemenea, fiți atenți la acțiunile voastre în mediul online, cui expediați fotografii sau imagini video și ce fel de conținut au acestea”.

  • Olga Ojog: „Multe dintre cazurile de viol sau alte acțiuni cu caracter sexual pot fi prevenite. Dacă să vorbim despre adolescente, înainte de a merge într-un club sau la o petrecere privată, analizează ce s-ar putea întâmpla și dacă vei fi, într-adevăr, în siguranță. De exemplu, dacă vei fi tu o singură fată la o petrecere, împreună cu mai mulți băieți, poți intui care ar fi riscurile. Dacă ați consumat alcool și tu, și prietenul tău, la fel există riscul de a fi agresată, pentru că, sub influența alcoolului, se schimbă comportamentul persoanei”

  • Eugenia Radu: „Toate aceste situații au loc din cauza lipsei de comunicare în familie, de multe ori în familiile unde copiii sunt lăsați în grija bunicilor și a vecinilor. Adresați-vă la Youth Klinic Ungheni (CSPT Ungheni), unde vă așteaptă specialiștii noștri. Serviciile sunt gratuite și confidențiale pentru tinerii de la 10 la 24 de ani”.

Discuția publică de la Ungheni este ultimul eveniment din cadrul Campaniei „Let’s Talk”! (Hai să vorbim!) 2019, după Chișinău, Orhei, Cahul, Fălești și Rezina. Aceasta a fost organizată în contextul Campaniei internaționale „16 Zile de Activism împotriva Violenței în bază de Gen”. 

Fotografiile au fost realizate de Alexandru Statnîi. Mai multe fotografii găsiți AICI.

Lasă un comentariu