Util pentru părinți

Două mame refugiate, stabilite cu familiile în țara noastră, își spun poveștile

By octombrie 20, 2017 No Comments

Republica Moldova nu este cel mai popular punct de destinație al refugiaților, totuși găzduiește aproape 500 de refugiați și solicitanți de azil. Aceștia și-au părăsit țara de origine, pentru a scăpa de conflicte armate, persecuție din cauza religiei, rasei, naționalității, opiniei politice sau apartenenţei la un anumit grup social.

Conform ultimelor date oferite de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), în Republica Moldova sunt 407 refugiați și 68 de solicitanți de azil, originari din peste 30 de țări.

„În Republica Moldova, refugiații ajung din diferite motive: pentru reunificarea familiei (unii au în țară soție, frate, copii sau alte rude), pentru a învăța și, desigur, pentru a scăpa de conflictele armate, de persecuție din cauza naționalității, a opiniei politice etc.”, a menționat directorul Centrului de Caritate pentru Refugiați, Paknehad Ahmad Djavid.

Țara noastră este mai mult una de tranziție pentru refugiați, decât o viitoare casă. Ulterior, ei pleacă în alte țări europene, cum ar fi: Germania, Polonia, Suedia, România sau altele.

„Am plătit bani, ca să ne permită să plecăm”

Soraya (prenume modificat) a venit în Republica Moldova în octombrie 2015, cu copiii săi. Războiul a determinat-o să fugă din Afganistan, iar prima speranță i-a fost Rusia, după ce fratele său a invitat-o acolo, unde a locuit șase luni.

„Eram vreo 20 de oameni. Ne-am pornit spre granița cu Ucraina, am mers 12 ore prin pădure, copiii erau mici, era dificil, apoi iar cu mașina – până în orașul Ujhorod. La graniță cu Ungaria ne-a prins poliția ucraineană. Am plătit bani ca să ne permită să plecăm, am ajuns în Odesa. Un ucrainean și doi moldoveni ne-au zis că o să mergem în Polonia, dar am ajuns în Moldova. Le-am plătit mulți bani. Am mers trei ore prin pădure ca să trecem de frontieră”, își amintește femeia.

Ajunși la Cahul, au vrut să traverseze granița, însă din nou au fost prinși de poliție:

„Era noapte și am crezut că ne aflăm în apropiere de Polonia. Am întrebat de ce lumea vorbește aici în rusă și ne-au zis că aceasta este Moldova, de fapt. Noi doream să ajungem în Germania. Am stat închiși la Petricani, într-un fel de centru de tip închis pentru migranții ilegali”, mai spune Soraya.

„Nici nu vreau să-mi aduc aminte”

Adela (prenume modificat), originară din Georgia, a cerut protecţie pe teritoriul Republicii Moldova, împreună cu soțul și cei trei copii. Țara noastră nu a reprezentat pentru ei punctul de destinație, chiar dacă știau limba rusă: „E mai ușor de trăit, mentalitatea e cam aceeași ca la noi”. Familia urma să ajungă în România. După ce a trecut de Ucraina și Republica Moldova, a fost reținută la Iași de poliția de peste Prut și deportată în țara noastră.

„Era februarie. Voiam să bem apă, copiii erau uzi… coșmar. Nici nu vreau să-mi aduc aminte. Am fost duși la Petricani, iar soțul – la închisoare. Ne-au interogat toată noaptea, copiii dormeau într-un fotoliu. La Petricani am stat închiși trei luni, mâncarea nu era bună, copiii nu primeau lapte, fructe sau ceva suplimentar, nu aveau jucării. Apoi ne-au trimis la Centrul de Caritate pentru Refugiați. Ne aflăm în proces de judecată, de aceea rămânem în Moldova. Sperăm și noi că se va soluționa problema”, ne povestește Adela.

Conform legislației Republicii Moldova, autoritatea care administrează şi soluţionează problemele solicitanţilor de azil, ale refugiaţilor şi ale beneficiarilor de protecţie umanitară sau temporară este Direcţia azil şi integrare din cadrul Biroului Migraţie şi Azil – subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne.

Menționăm că în Republica Moldova sunt acordate patru forme de protecție: statutul de refugiat, protecția umanitară, protecția temporară și azilul politic.

Statutul de refugiat poate fi obținut de către străinul care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau, din cauza temerii, nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări.

Azilul politic este acordat, în cazuri excepţionale, persoanelor care au deţinut funcţii politice, diplomatice sau de interes public în alte state sau în organisme internaţionale, persoanelor care au demonstrat un deosebit ataşament, respect şi interes pentru Republica Moldova, precum și altor personalităţi marcante, care sunt persecutate în ţara de origine și solicită Preşedintelui Republicii Moldova acordarea de azil politic.

Articolul a fost realizat de Sharifi Kardo, coordonator comunicare „People behind the Headlines”. Proiectul a fost conceput de Alianța Studenților din Moldova, în cadrul programului „Together, Moving Forward”

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.