Util pentru părinți

De ce „Nu îmi ajut soția să facă curățenie” și „Bărbatul nu trebuie să fie mai frumos decât maimuța”

Postat de aprilie 23, 2019 No Comments

Cu siguranță, mulți dintre voi au auzit expresiile „Așa-s bărbații, au nevoie”, „Femeia este sexul slab, bărbatul – sexul puternic” sau „Îmi ajut soția să facă curățenie”. Cert este că acestea nu fac altceva decât să întărească atitudinile și credințele stereotipice, credințe care nu reflectă realitatea.

Suntparinte.md a selectat câteva expresii stereotipice, întâlnite frecvent în societatea noastră. Alina Andronache, activistă pentru egalitatea de gen și autoarea „Vlogul unei Mame Feministe”, și Anatolii Oprea, specialist în gender, ne explică de ce ar fi bine să evităm utilizarea unor astfel de expresii.

Anatolii Oprea: Este o expresie pe care o auzim chiar din copilărie, în primul rând, de la părinți; mai târziu, aceasta fiind perpetuată de către mediu, prin intermediul media, filmelor, muzicii etc. E o regulă care impune bărbații să fie mai rezervați (chiar dacă, potrivit cercetărilor, băieții sunt mai emotivi decât fetele), mai reci, expresia emoțiilor fiind văzută ca o slăbiciune care nu-i este caracteristică unui „bărbat adevărat”.

Această regulă nescrisă poate avea, de fapt, consecințe grave în viitor, începând cu influențarea sănătății mintale și a celei emoționale, cu efecte negative asupra duratei medii de viață, până la cauzarea comportamentelor deviante. O altă formă a expresiei ar fi: „Nu plânge, căci nu ești fată”. Paradoxal, aceasta o spun, de cele mai multe ori, mamele sau bunicile, fără a conștientiza că, prin mesajul transmis copilului, îi spun: „Nu plânge, pentru că o să fii ca mine (fată, femeie)”.

Alina Andronache: Ajungem la rezultatul unei societăți patriarhale, în care femeile sunt considerate inferioare bărbaților și nu sunt acceptate ca partenere egale cu aceleași drepturi și obligațiuni. Și femeia este om. Varianta corectă este „Mergeau pe drum un bărbat și o femeie”.

Anatolii Oprea: Este un canon clasic printre regulile nescrise, prin care are loc justificarea unor acțiuni ale bărbaților, în favoarea acestora, fără a fi argumentate sau explicate la ce pot conduce acestea în viitor. Expresia este folosită, de obicei, atât de femei, cât și de bărbați, de multe ori inconștient, subliniind statutul de dominare doar prin faptul de a te naște cu un anumit sex.

Alina Andronache: Femeia trebuie să știe când să vorbească și când să tacă. Dar bărbatul? Fiecare are dreptul la libera exprimare. Desigur, fără a fi folosite mesaje sexiste, discriminatorii și instigatoare la ură.

Anatolii Oprea: Este ca o sumarizare a stereotipurilor bazate pe rolurile de gen, o distribuire bivalentă a rolurilor și supunerea unor dogme și roluri asumate după care trebuie să ne conducem. În acest caz, bărbatul „adevărat” trebuie să fie puternic atât fizic, cât și mintal, având rol de apărător, „capul familiei”. La polul opus este „femeia adevărată” – firavă, frumoasă (frumusețea fiind standardizată), ascultătoare în fața bărbatului, rolul ei limitându-se la a fi o bună gospodină.

Printre consecințele cauzate de acest stereotip, pe lângă operarea cu duble standarde și reguli confuze, se numără și discriminarea pe bază de gen, violența, prejudicierea propriei sănătăți mintale și fizice etc.

Alina Andronache: Este un șablon impus bărbaților de mici copii, care doar întărește prejudecățile și întărește rolurile cu care creștem în familie și la școală, precum și presiunile care vin odată cu ele. Ca efect, bărbații cresc cu o mulțime de frustrări și complexe. Trebuie să înțelegem că fiecare persoană este diferită, unică și nu ar trebui să fie „norme”!

Anatolii Oprea: Una dintre sursele principale ale violenței bazate pe gen, pe lângă multe altele de tipul „Dacă bate, iubește”, care nu doar promovează acceptarea violenței, ci și încurajează violența. Pe de o parte, justifică actul de violență și îl promovează la nivel de normă pentru victimă. Fiind dogmatizat de ani de zile în societate, s-a format un grad înalt de toleranță față de acest fenomen, promovându-se ideea ignoranței pluraliste ca: „Toți fac asta și trebuie să rabd”, „Acesta-i destinul femeii, să primească și să accepte” etc.

Alina Andronache: În Republica Moldova, peste 197 de mii de femei sunt inactive pe piața muncii din cauza treburilor casnice și a creșterii/îngrijirii copiilor. Acesta este un rezultat al promovării rolurilor de gen. În situația în care în societate se percepe implicarea bărbaților în treburile casnice ca ajutor pentru soție, lucrurile degrabă nu se vor schimba. În familie, rolurile trebuie să fie distribuite în egală măsură, după posibilitățile și timpul fiecărui membru, fără a fi impuse de către societate.

Anatolii Oprea: Mesajul dat le face pe femei să fie văzute doar precum niște obiecte cu funcții limitate. O rețetă de bulevard care promovează femeia nu ca personalitate, ci ca obiect care, la fel ca toate gadgeturile, au drept scop deservirea și satisfacerea necesităților celui care le-a cumpărat. Dacă e să urmărim logica afirmației, ne întrebăm cum trebuie să fie femeia-mamă, dar cea care învață, lucrează, descoperă etc.?

Alina Andronache: Această frază este folosit des pentru bărbații care se detașează de la „normele bărbatului adevărat”. Lucrurile se schimbă și mulți bărbați împart responsabilitățile și obligațiunile în familie cu partenerele și aici, de obicei, apar astfel de declarații. Trebuie să înțelegem că este o frază discriminatorie.

Anatolii Oprea: Un stereotip bazat pe rolurile de gen, unde bărbatul cere exclusivitate, libertate, fiind celebrat prin supremație, având posibilitatea de a deveni atât capul statului, de a se implica în toate sferele de activitate socială (politică, economie, jurisprudență etc.) și, în cele din urmă – „capul familiei”, care trebuie să aducă bani în casă.

Femeia, între timp, este văzută într-un rol secundar, dar de control, argumentând prin „unde se întoarce gâtul, acolo merge capul”. Acest mesaj stârnește o rivalitate între roluri, unde are loc o luptă de putere și control, neglijându-se complet un scenariu precum egalitatea și echitatea în relații.

Alina Andronache: Atunci când vorbim despre rolurile impuse unei femei, mereu apare grija față de membrii familiei. Se presupune că femeia trebuie să aibă grijă de casă, copii și de soț. Este o abordare greșită, de aceea mulți bărbați nu se implică în grijile casei și în creșterea copiilor, deoarece ei sunt tratați de femei precum niște copii de care trebuie să aibă grijă, și nu ca parteneri egali cu care ar putea împărți treburile casnice și nu doar.

Alina Andronache: În societate sunt promovate standardele de frumusețe pentru femei, în timp ce pentru bărbați nu este neapărat. Totuși, în momentul în care apare un bărbat care are grijă de el, încep insinuările și stigmatizările. Există o mulțime de „vorbe din popor”, pline de clișee, care promovează stereotipurile și prejudecățile față de rolul femeilor și al bărbaților în familie și în societate. De multe ori, râdem la auzul lor, dar trebuie să înțelegem și să conștientizăm impactul lor. Atunci când în Republica Moldova fiecare persoană va fi tratată și respectată, indiferent de sex, etnie, orientare sexuală, convingeri religioase etc., atunci vom trăi mai bine.

Acest material a fost realizat în cadrul Acordului de cooperare cu UN Women (Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor), finanțat de Suedia. Părerile și opiniile exprimate aici aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al donatorului.

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.