Skip to content Skip to footer

„Cum îi spun mamei că sunt însărcinată?”. Rezultatele CNPAC după un an de „Adolescență în siguranță”

După un an de „Adolescență în siguranță”, campanie desfășurată de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), mii de tineri cu vârsta 12+ au avut posibilitatea să vorbească despre subiectele tabu în familie și să afle răspunsuri la întrebările pe care nu le puteau adresa părinților.

Tot în această perioadă, tinerii și părinții au fost informați despre abuzul sexual și exploatarea sexual-comercială, precum și despre metodele de dezvoltare a competențelor tinerilor pentru prevenirea acestui fenomen. 

Peste 7.000 de vizitatori unici pe site-ul www.12plus.md

Una dintre realizările campaniei desfășurate de CNPAC este lansarea site-ului www.12plus.md. Pe parcursul unui an, peste 7.000 de persoane au accesat site-ul, în timp ce peste 100 de adolescenți au interacționat cu psihologii CNPAC prin intermediul site-ului, printre care și adolescenți în situații vulnerabile.

„Ce să fac dacă mama află că am întreținut relații sexuale?”

Peste 114 psihologi din cadrul serviciilor de asistență psihopedagogică și centrelor de sănătate prietenoase tinerilor, instruiți în cadrul Programului educațional „12 PLUS”, au organizat traininguri interactive pentru circa 2.000 de adolescenți din țară. Parascovia Topada, coordonatoare programe la CNPAC, a menționat că, în cadrul activităților, adolescenții au putut comunica pe viu despre patru subiecte sensibile:

  • Sexualizarea relațiilor de iubire, despre exploatarea care are loc în relațiile dintre adolescenți. De exemplu, „vreau să am relații sexuale cu tine ca dovadă a dragostei noastre”.
  • Sextingul. Adolescenții au aflat de ce nu e bine să trimită imagini în care apar semidezgoliți chiar și celei mai bune prietene, precum și că aceste fotografii ar putea să apară pe internet.
  • Sponsoringul, noutatea acestui program. Specialiștii le-au explicat tinerilor diferența dintre donatori și sponsori. Donatorii sunt cei față de care avem niște angajamente, dar nu în detrimentul vieții noastre personale, sănătății psihice și fizice. Atunci când căutăm sponsori, o facem în detrimentul nostru.
  • Traficul de copii, exploatarea prin muncă sau cea sexuală. Adolescenții au niște nevoi pe care doresc să le satisfacă și care țin de resursele financiare. Ei nu mai sunt copii ca să ceară de la părinți, dar nici adulți ca să se angajeze în relații de la egal la egal cu angajatorul, să poată negocia un contract, niște condiții de muncă, respectiv ajung în situații de exploatare și își pun viața în pericol.

[dt_quote type=”blockquote” font_size=”big” animation=”none” background=”plain”]„Profesioniștii ne-au zis că cele mai mari provocări țin de relațiile sexuale („Ce să fac dacă mama află că am întreținut relații sexuale?”, „Cum îi spun mamei că sunt însărcinată?”). De asemenea, tinerii au fost uimiți când au aflat că viața pe internet nu e într-atât de anonimă. Un alt aspect pe care l-au observat profesionștii este că adolescenții se tem să fie judecați și nu știu cum să se adreseze. Părinții adesea le zic: „Vom discuta la 17 ani, o să crești mare și o să înțelegi”, le vorbesc prea târziu sau moralizator: „Doamne ferește să faci ca X sau Y”. Tinerii au fost surprinși când le-am spus că și băieții sunt expuși riscului de sexting. Le-a luat mai mult timp să înțeleagă că acest fenomen e valabil pentru ambele sexe”, a adăugat Parascovia Topada.[/dt_quote]

„Am așteptat să auzim că familia este un punct de referință, dar nu e chiar așa”

Pentru a fi mai aproape de nevoile adolescenților, CNPAC a organizat 12 cluburi de discuții cu adolescenți din cadrul liceelor, școlilor profesionale din raioanele Strășeni, Căușeni, Leova și mun. Chișinău. Cei prezenți au discutat despre tipurile de relații sexuale riscante, mecanismele de constrângere/manipulare utilizate pentru atragerea tinerilor în relații de exploatare etc.

[dt_quote type=”blockquote” font_size=”big” animation=”none” background=”plain”]„În viziunea adolescenților, dragostea implică și trădare, infidelitate, suferință, singurătate, retragere etc. Cu aceste trăiri, ei rămân să se descurce de sine stătător. Scopul nostru era să-i chemăm să vorbească liber, să găsească persoana de încredere. Încă un aspect la care am atras atenția este că, în viziunea adolescenților, persoanele de încredere fie lipsesc, fie sunt prietenii, mai rar vreun profesor. Am așteptat să auzim că familia este un punct de referință, dar nu e chiar așa. Problematica se învârte inclusiv în jurul acestui cămin în familie, unde nu este comunicare. Chiar au existat cazuri când, în urma discuțiilor noastre, s-au apropiat copii, afectați de unele suferințe, și au avut curaj să ceară ajutor”, a povestit psihologul Oxana Șevcenco.[/dt_quote]

Una dintre tinerele care au beneficiat de instruire în cadrul Campaniei este Irina Muhanin. Ea spune că a rămas impresionată de subiectele abordate încă de la primul club de discuții:

[dt_quote type=”pullquote” layout=”right” font_size=”big” animation=”none” size=”1″]„Mi-a plăcut foarte mult. Țin minte că am făcut și niște teste. Chiar discutam cu colegele că am descoperit ceva nou. O prietenă avea probleme legate de dragoste. I-am spus să acceseze www.12plus.md și chiar să adreseze întrebări. Mi-a zis că a ajutat-o această platformă, că a primit și răspunsuri”.[/dt_quote]

„Părinții nu au fost pregătiți să discute”

La un an de la evenimentul de lansare a Campaniei „Adolescență în siguranță”, CNPAC a lansat spotul social „Părinți atenți”, pentru a sensibiliza părinții adolescenților cum să comunice cu copiii despre subiecte sensibile. Acesta urmează să fie promovat în mass-media și pe rețelele sociale.

[dt_quote type=”blockquote” font_size=”big” animation=”none” background=”plain”]„Adolescenții doresc să discute cu părinții, dar nu întotdeauna au încredere. Neavând informația de la părinți, ei încearcă această lume prin metoda probelor și greșelilor. Un alt aspect este că adolescenții chiar s-au adresat părinților, însă părinții nu au fost pregătiți să discute, pentru că e vorba de subiecte tabu sau nu au soluții, pentru că este văzută doar partea negativă a fenomenului și părinții se gândesc că „asta nu poate să se întâmple cu copilul meu, mai bine să nu știe, să nu vorbesc”. Pentru noi toți, această provocare trebuie să fie una comună. Este important ca, în paralel, să transmitem mesaje de încurajare și părinților, ca să aibă încredere în sine și suficiente competențe să discute cu copiii”, a declarat președinta CNPAC, Daniela Sîmboteanu.[/dt_quote]

În ultimii ani, numărul de infracțiuni comise împotriva copiilor a crescut considerabil. În timp ce, în 2010, Ministerul Afacerilor Interne a înregistrat un număr de 653 de infracțiuni împotriva copiilor, în 2017 numărul infracțiunilor împotriva copiilor a crescut, fiind înregistrate 1401 cazuri. Dintre acestea, 373 au fost cazuri de abuz sexual asupra copiilor, dintre care 40 – pornografie infantilă și 56 – trafic de copii. 

Sursa foto: CNPAC 

Avertizare! Preluarea conținutului, fără a cita sursa, dăunează grav imaginii instituției dvs. Puteți prelua în limita a 500 de caractere, dar să citați sursa cu link activ. Conținutul poate fi preluat integral doar cu permisiunea redacției Suntparinte.md.

Adresa: str. Alexei Mateevici, 46/1, Chișinău, Republica Moldova
Număr de contact: 068 294 424

CMT © 2024. Toate drepturile rezervate.