BebelușUtil pentru părinți

Cele mai răspândite mituri despre alimentația copilului, demontate de specialistul în dezvoltare timpurie Ivan Puiu

Postat de decembrie 22, 2017 No Comments

Există multe mituri care țin de îngrijirea, alimentarea și educarea copilului, răspândite pe larg printre părinți. Unele sunt inofensive, însă altele pot avea consecințe dacă părinții nu vor consulta un medic și vor acționa doar din auzite. 

Ivan Puiu, conferențiar universitar, doctor în științe medicale, a demontat câteva mituri legate de alimentația copilului:

MIT: Pentru o viață sănătoasă, consumați minimum 2 litri de apă pe zi

ADEVĂR: Această recomandare este un adevăr pentru fiecare persoană? Evident, nu. Persoanele cu afecțiuni cardiace, de exemplu, trebuie să limiteze cantitatea de lichide, inclusiv cantitatea de apă. În cazul unor afecțiuni, consumul necorespunzător ar putea avea consecințe periculoase. De aceea, în funcție de vârstă, masă corporală, starea funcțională a rinichilor sau inimii, cantitatea de apă consumată trebuie să fie diferită. Totodată, este important ce fel de apă consumăm: apă potabilă simplă sau apă minerală? Dacă vorbim de apă minerală, atunci trebuie să ne întrebăm care este gradul de mineralizare. Cum influențează cantitatea de natriu, clor și alte elemente din apa folosită asupra stării de sănătate? Este apa neutră, alcalină sau acidă? Acestea și multe alte detalii fac astfel încât recomandarea pe care o auzim în fiecare zi să fie un adevăr relativ. Pentru sugari și copiii mici, vârsta de 6-12 luni, cantitatea de apă consumată trebuie să fie mult mai mică – de 400 ml de lichide și un aport zilnic total de circa 1.000 ml (cu lichidele incluse în toate alimentele folosite).

MIT: Chiar și bebelușii alăptați la sân au nevoie de puțină apă

ADEVĂR: Se consideră că sugarii alimentați exclusiv la sân (până la vârsta de 4-6 luni), de regulă, nu au nevoie de apă. Laptele matern satisface toate nevoile sugarului. Sunt însă și câteva excepții, cum ar fi stările în care copilul are pierderi adiționale de apă: diaree, febră cu transpirație abundentă ș.a.

MIT: Dacă bebelușul plânge sau refuză sânul, mama nu are laptele bun

ADEVĂR: Laptele matern „nu este bun” în cazuri excepționale. Luarea în grabă a deciziei de a întrerupe alăptarea la sân este una dintre cele mai mari greșeli în procesul de creștere a copilului. Există un număr limitat de cazuri medicale când alăptarea este contraindicată. Aceste cazuri includ unele infecții materne (inclusiv astita puroioasă – alăptarea va fi continuată din sânul sănătos), unele erori înnăscute ale metabolismului la sugari și în cazul folosirii unor medicamente. Condițiile medicale materne care împiedică alăptarea includ: virusul limfotropic al celulelor T umane (tip 1 și 2), bruceloza netratată, tuberculoza pulmonară activă, leziuni active de herpes simplex, infecția-HIV maternă. Deși majoritatea medicamentelor materne sunt compatibile cu alăptarea, anumite medicamente au contraindicații pentru alăptare, de exemplu, în cazul mamelor care primesc terapie medicamentoasă antineoplazică (când suferă de cancer).

MIT: Suplimentarea cu lapte praf a meselor unui bebeluş alăptat la sân duce la îmbunătăţirea somnului

ADEVĂR: În cazul unei cantități suficiente de lapte matern, sugarul, în primele luni de viață, va dormi între alăptări în marea majoritate a timpului. După alăptarea înainte de somn, un sugar sănătos va dormi uneori chiar 4-5 ore, asta în cazul în care nu se va afla alături de sânul mamei și va dormi în pătucul său. Există noțiunea de alăptare „liberă”, care presupune punerea la sân „de câte ori copilul dorește” și acest lucru este corect în primele săptămâni de viață. Totuși, părinții ar trebui să elaboreze un „regim alimentar” chiar din primele luni de viață, când sânul mamei nu va fi folosit pe post de suzetă pentru liniștire. Astfel, copilul va ști că mănâncă o dată la 3 ore.

În cazul în care părinții decid să introducă laptele praf în alimentația copilului, atunci există riscul ca micuțul să nu mai dorească să mănânce laptele matern, deoarece formulele de lapte din comerț conțin îndulcitori. Adițional, este de menționat faptul că nu există formule de lapte care să înlocuiască laptele matern după efectele benefice biologice și psihologice.

MIT: Bebeluşul în vârstă de 3 sau 4 luni este gata pentru diversificare

ADEVĂR: Societatea Europeană pentru Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN) recomandă introducerea alimentelor complementare între 17 și 26 de săptămâni de viață. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a concluzionat că, pentru sugarii sănătoși, în Europa alimentele complementare pot fi introduse în condiții de siguranță între 4 și 6 luni.

Potrivit Comitetului ESPGHAN, începând cu vârsta de 6 luni, toți sugarii și copiii mici ar trebui să primească alimente bogate în fier (complementare), inclusiv produse din carne și/sau alimente fortificate cu fier. Este important de menționat faptul că copilul trebuie să aibă și o dezvoltare corespunzătoare care ar permite inițierea alimentației complementare de o consistență mai solidă/semilichidă. La vârsta de 6 – 8 luni copiii dezvoltă abilități cum ar fi șederea independentă pe șezut, apoi coordonarea ochi-mâini necesară pentru a înțelege și a manipula alimentele și capacitatea de a mesteca și a înghiți.

MIT: Laptele de vacă este un aliment bun în alimentarea sugarului în lipsa laptelui matern

ADEVĂR: În ceea ce privește laptele de vacă, Comitetul Academiei Americane de Pediatrie pentru Nutriție (AAP) recomandă evitarea consumului de lapte integral de vacă nemodificat, în primul an de viață, din cauza încărcăturii solubile renale ridicate și a nivelului scăzut de fier. Aportul înalt de proteine, în special din produsele lactate, poate duce la creșterea excesului de greutate și a obezității în copilărie. Laptele de vacă poate fi folosit în cantități mici, cu alimentele complementare. Și laptele pe bază de plante (cum ar fi: soia, orezul, migdala sau nuca de cocos) ar trebui evitat din cauza insuficienței calorice și de nutrienți.

MIT: Dacă sugarul este gras, înseamnă că este sănătos

ADEVĂR: Copilul supraponderal sau cu obezitate are riscuri de durată pentru starea lui de sănătate. Acest mit este unul foarte periculos, din cauză că obezitatea afectează tot mai des copiii, devenind o stare epidemică în ultimele 2-3 decenii, în special în țările europene și SUA. Copiii petrec puțin timp la aer liber și stau foarte mult în fața calculatoarelor, televizoarelor și telefoanelor. Experiențele din viața timpurie a copilului pot avea multiple efecte, importante pe termen lung asupra sănătății ulterioare. Conform teoriei „originea dezvoltării sănătății și a bolii”, un început defectuos al vieții este asociat cu un risc crescut pentru un număr de tulburări, în special boli non-comunicabile, pe tot parcursul vieții. Aceste boli includ obezitatea, afecțiuni cardiovasculare, diabet de tip 2, osteoporoză, unele forme de cancer și alte boli.

MIT: Dieta vegetariană poate fi recomandată chiar din perioada de sugar, fără unele riscuri pentru dezvoltare

ADEVĂR: Dietele de tip vegetarian în timpul celei de-a doua jumătăți a copilăriei sunt, de obicei, folosite în țările sărace, unde carnea și peștele nu sunt accesibile în mod regulat pentru multe familii. Dacă copiii folosesc o dietă vegetariană, este important ca dietele să includă o cantitate suficientă de lapte și produse lactate (dietă lacto-vegetariană). În unele țări, folosirea dietelor vegetariene sunt adesea legate de un anumit stil de viață, care presupune reducerea riscului bolilor comune la adult, cum ar fi obezitatea, afecțiunile cardiovasculare, cancerul.

Este însă dificil de a aprecia efectul pozitiv al dietei vegetariene fără a lua în considerare alte influențe ale stilului de viață. În cazul folosirii dietelor vegetariene de către sugari, este important de a monitoriza starea nutrienților critici, cum ar fi vitamina B12, calciul, vitamina D, fierul, acizii grași omega-3 și zincul. Dietele mixte – lacto-vegetariene (sunt consumate laptele și ouăle), furnizează energie, proteine ​​și majoritatea substanțelor nutritive necesare. Cu toate acestea, dietele vegetariene restrictive sau dezechilibrate (diete vegane) pot duce la tulburări de creștere și deficiențe grave de nutrienți importanți. Dietele vegane fără suplimente cu micronutrienți ar trebui descurajate în copilărie, mai ales din cauza riscului de deficiență a vitaminei B12, care poate afecta dezvoltarea sistemului nervos.

MIT: Anemia fierodeficitară (insuficiența de fier în alimentație) poate fi tratată fără medicamente, doar cu alimente bogate în fier și nu reprezintă un pericol pentru dezvoltare sau starea de sănătate a copilului

ADEVĂR: Este un mit grav, cu un impact negativ asupra unui număr foarte mare de copii, deoarece anemia carențială de fier este cea mai răspândită formă de anemie nutrițională. Ea reprezintă aproximativ jumătate din cazurile de anemie globală și crește semnificativ riscul mortalității infantile. Împotrivirea utilizării fierului în tratamentul și profilaxia acestei maladii este frecvent întâlnită în Moldova. Tratamentul acestei anemii poate fi realizat doar prin folosirea preparatelor de fier. Alimentele bogate în fier sunt binevenite, dar nu pot soluționa problema, deoarece necesitățile organismului sunt mult mai mari.

Circa 12% dintre decesele globale în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani au loc din cauza deficienței de micronutrienți comuni (vitaminele A și D, fierul, zincul și iodul). Mai mult de 90% din necesarul de fier necesar în timpul perioadei de alimentație diversificată (după vârsta de 6 luni) trebuie să fie furnizat din alimentele complementare. Aceste alimente însă au adesea o biodisponibilitate redusă din cauza dificultăților de absorbție a acestuia. Printre alimentele bogate în fier biodisponibil se enumeră carnea, formulele de lapte combinate cu fier, cerealele bogate în fier cu vitamina C. Pentru a favoriza absorbția fierului, este necesară cel puțin o hrănire pe zi cu alimente bogate în vitamina C.

Lasă un comentariu