Siguranța familiei

Cât de pregătită este Republica Moldova pentru a susține victimele violenței sexuale?

By octombrie 10, 2019 No Comments

Fiecare a șasea femeie din Republica Moldova, în vârstă de 15-64 de ani (63,4%), a fost supusă vreunei forme de violență pe parcursul vieții din partea soțului/partenerului. Circa 19% dintre acestea s-au confruntat cu violența sexuală, în timp ce în cazul a 12,3% dintre femei au fost aplicate trei forme cumulate de violență (psihologică, fizică și sexuală) din partea soțului partenerului, după cum arată studiul „Profilul femeilor victime ale violenței” (2016).

Pe parcursul a nouă luni ale anului 2019, Inspectoratul General al Poliției a înregistrat 475 de infracţiuni ce atentează la viaţa sexuală (fără a menționa cine au fost victimele – femei, bărbați sau copii), dintre care 239 de cazuri de viol și 234 de acţiuni violente cu caracter sexual.

Violența sexuală continuă să fie printre cele mai puțin recunoscute și raportate forme de violență, multe dintre cazuri nefiind înregistrate de oamenii legii. Studiul „Bărbații și egalitatea de gen în Republica Moldova”, realizat de Centrul de Drept al Femeilor (CDF), indică faptul că aproape fiecare al cincilea bărbat a făcut sex cu o fată/femeie, fără ca aceasta să-și dorească, în timp ce aproape fiecare al patrulea bărbat – cu o fată/femeie care era prea beată ca să spună că nu-și dorește acest lucru.

Studiul mai arată că 18% dintre bărbați au recunoscut că au utilizat forța pentru a întreține relații sexuale cu actuala prietenă/soție, în timp ce 14% dintre respondenți au utilizat forța pentru a face sex cu fosta prietenă/soție.

Pe data de 6 februarie, 2017, Republica Moldova a făcut un pas important în eradicarea violenței domestice și a celei în bază de gen. La Strasbourg, autoritățile de la Chișinău au semnat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscută drept „Convenția de la Istanbul”). Astfel, Republica Moldova a devenit cel de-al 44-lea stat semnatar al tratatului. Totuși, până în prezent, statul nostru nu a ratificat Convenția.

Republica Moldova, încă nepregătită să răspundă necesităților victimelor violenței sexuale

Odată cu ratificarea Convenţiei, autoritățile naționale vor fi obligate să asigure servicii pentru protejarea victimelor (femei și bărbați, chiar dacă femeile sunt mai des expuse violenței) și a copiilor acestora, precum oferirea refugiului, crearea unei linii fierbinți operaționale non-stop, oferirea asistenței juridice și asistenței medicale, crearea unui mecanism pentru asigurarea compensațiilor victimelor violenței în familie etc.

Articolul 25 al Convenției prevede faptul că statul trebuie să asigure sprijin pentru victimele violenţei sexuale:

„Părţile vor lua măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a prevedea înfiinţarea de centre de trimitere a cazurilor de criză în urma violului sau violenţei sexuale – corespunzătoare, uşor accesibile, în număr suficient pentru a furniza examinarea medicală şi medico-legală, asistenţă post-traumatică şi consiliere pentru victime”. 

În Republica Moldova nu există servicii specializate pentru persoanele care au trăit o asemenea experiență. De obicei, victimele violenței sexuale sunt plasate și beneficiază de consiliere în cadrul centrelor care oferă servicii victimelor violenței în familie sau victimelor traficului de ființe umane, create de către organizațiile nonguvernamentale.

Daniela Misail-Nichitin, directoarea Programului Femei din cadrul Centrului Internaţional „La Strada”, este de părere că lipsa banilor în bugetul național sau local nu este o scuză pentru a tergiversa ratificarea și implementarea acestei Convenții:

„Statul trebuie să-și asume această responsabilitate. Autoritățile pot negocia cu partenerii de dezvoltare, cu organizațiile internaționale, care ar putea, pentru o perioadă de timp, să susțină crearea și întreținerea acestor servicii. Este regretabil faptul că dezvoltarea serviciilor destinate victimelor violenței sexuale nu se regăsește printre priorități, fiind pus accentul pe combaterea corupției, reforma justiției etc. Nu e nevoie de instituții costisitoare. Important e să se găsească o formulă de răspuns eficient la necesitățile acestor persoane”. 

Mai mult decât atât, Daniela Misail-Nichitin susține că Republica Moldova și-a asumat angajamentul să înființeze centre de asistență pentru victimele violenței sexuale atunci când a adoptat Legea nr. 137 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor, care a intrat în vigoare în  martie 2017.

Documentul prevede faptul că

„Reabilitarea victimelor infracţiunilor, precum şi a drepturilor acestora se realizează prin punerea la dispoziţie a unor servicii de suport. Serviciile de suport reprezintă serviciile, publice sau private, oferite victimelor abuzului, violenţei fizice, psihice sau sexuale”.

Avocatul Promo-LEX, Ștefan Orbu, spune că ratificarea Convenției va reprezenta un pas important pentru țara noastră. Din punct de vedere juridic, procedura este următoarea:

  • Ratificarea Convenției.
  • Adoptarea Legii de ratificare.
  • Modificarea/adoptarea legilor care vor corobora cu Convenția de la Istanbul.
  • Stabilirea conceptului serviciilor de sprijin.

„Statul ar avea obligația de a construi, pe tot teritoriul țării, servicii care ar acoperi necesitățile victimelor violenței sexuale. Faptul că sunt ONG-uri care prestează servicii analoage nu subrogă obligația statului de a institui măsuri necesare pentru protecția victimelor violenței sexuale. Auzim că nu sunt bani ca să fie construite centre care să lucreze cu victimele violurilor, dar avem bani ca să achităm despăgubiri victimelor violurilor care se adresează la CEDO. Stresul psihologic pe care-l suportă victima e unul greu de imaginat. E obligația statului de a contribui la remedierea problemelor respective”, a adăugat Ștefan Orbu.

Intervenția în cazul violenței sexuale – acțiuni imediate, prezența unui personal bine instruit și specializat 

Victimele violenței sexuale, inclusiv cele care au fost supuse violului, au nevoie de servicii specifice, diferite de cele destinate persoanelor care au trăit doar experiența violenței fizice, psihologice sau economice.

Avocata Olga Ojog, cu o experiență de peste 10 ani în domeniul violenței în bază de gen și a violenței domestice, susține că victimele violenței sexuale necesită centre accesibile, îngrijire medicală imediată, examinarea de urgență din partea medicului legist și prezența unui personal specializat.

„În cazul violenței sexuale, expertiza medico-legală trebuie să fie efectuată de urgență, în primele două zile. În caz contrar, probele dispar și nu poți demonstra nicidecum acțiunile agresorului. Și consilierea psihologică va fi asigurată pe termen lung din partea unui personal bine instruit și specializat. Este recomandat ca psihologa să fie o femeie (există și excepții). Victimele pot opune rezistență în fața unui bărbat, percepându-l drept „la fel ca alți bărbați care urmăresc același lucru”. Violența sexuală este un subiect considerat rușinos, iată de ce personalul nu va atinge victima, va folosi un vocabular specific, fără a ofensa sau a pune etichete”. 

Președinta Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice, Doina Gherman, a declarat pentru portalul Suntparinte.md că ratificarea Convenției se regăsește pe lista Acordului de priorități a majorității parlamentare și că acest lucru ar putea avea loc la sfârșitul anului curent:

„În luna iunie a fost creat un grup interministerial, format din reprezentanți a patru ministere: Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Săptămâna trecută a avut loc cea de-a doua ședință a grupului de lucru. Grupul lucrează în vederea alinierii cadrului legislativ existent la prevederile Convenției de la Istanbul, respectiv vor fi propuse mai multe amendamente. Chiar ne dorim ca situația să se schimbe spre bine și credem că ratificarea Convenției va fi un pas important în combaterea și prevenirea violenței față de fete și femei”. 

Ce acțiuni au întreprins unele state care au ratificat Convenția? 

Suedia

  • Data semnării: 11 mai, 2011
  • Data ratificării: 1 iulie, 2014
  • Data intrării în vigoare: 1 noiembrie, 2014

În octombrie 2015, în cadrul Spitalului de Sud din Stockholm (Södersjukhuset) a fost deschis Centrul de agresiune sexuală, destinat tuturor victimelor violenței sexuale –  femei, bărbați și persoane transgender. Mai mult, acesta intenționează să-și extindă serviciile de îngrijire pentru bărbați, persoanele transsexuale sau persoane de gen neutru, care nu solicită asistență medicală după ce au fost agresați sexual.

Lotti Helström, profesor asociat și medic senior la Södersjukhuset, a declarat că instituția este deschisă 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. La Centru activează un medic, două asistente medicale și consilieri/e pentru gestionarea crizelor. Victimele beneficiază de consiliere atât timp cât au nevoie, de obicei – câteva luni. Spitalul mai oferă servicii care asigură îngrijiri de sănătate mintală şi psihiatrice pentru persoanele cu tulburări de stres posttraumatic.

Belgia

  • Data semnării: 11 septembrie, 2012
  • Data ratificării: 14 martie, 2016
  • Data intrării în vigoare: 1 iulie, 2016

Începând cu anul 2015, echipa profesoarei Ines Keygnaert (specializată pe prevenirea violenței sexuale) a lucrat la dezvoltarea centrelor de îngrijire privind abuzul sexual. Până la sfârșitul lunii octombrie 2017, trei astfel de centre au fost înființate în spitalele universitare din Gent, Bruxelles și Liège. Centrele oferă îngrijiri medico-legale, medicale și psihologice victimelor violenței sexuale. În prezent, victimele sunt referite acestor Centre de către poliție sau, datorită mediatizării acestor servicii, victimele apelează singure prin telefon, poștă sau vin direct la Centru.

În aprilie 2019, Centrul internațional pentru sănătatea reproducerii a lansat un nou serviciu de chat ca instrument de informare a victimelor, cu scopul de a facilita accesul către centrele din Belgia.

Prin intermediul noului serviciu de chat, victimele își pot spune povestea, anonim și confidențial, și pot solicita ajutor. În continuare va fi efectuată o evaluare a procesului, care vizează descrierea caracteristicilor utilizatorilor săi și a serviciilor oferite.

România

  • Data semnării: 27 iunie, 2014
  • Data ratificării: 23 mai, 2016
  • Data intrării în vigoare: 1 septembrie, 2016

În România încă nu au fost înființate centre pentru victimele violenței sexuale, statul vecin fiind la etapa de stabilire a procedurii de construire a acestor servicii. Rețeaua neguvernamentală „Rupem tăcerea despre violența sexuală” a solicitat de nenumărate ori înființarea centrelor integrate de urgență pentru victimele violenței sexuale, în contextul în care 600 000 de femei din România sunt victime ale violenței sexuale pe parcursul vieții.

Centrele urmează să ofere gratuit asistență medicală și medico-legală, consiliere psihologică și asistență juridică victimelor violenței. Aceste centre ar funcționa într-o încăpere separată din cadrul spitalelor județene de urgență, de la nivelul fiecărui județ.

Suntparinte.md se solidarizează cu victimele violenței sexuale, va monitoriza pașii R. Moldova la capitolul ratificare și implementare și va informa cititorii și cititoarele despre serviciile disponibile pe teritoriul țării noastre. 

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Media pentru incluziunea tinerilor”, susținut de Reprezentanța IM Swedish Development Partner. IM și donatorii săi inițiali nu împărtășesc în mod obligatoriu opiniile exprimate de organizația parteneră și doar autorul este responsabil pentru conținut.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.