Circa 11 mii de copii cu cerințe educaționale speciale (CES) își fac studiile în școli obișnuite, în timp ce alți 1.000 de copii cu CES învață în instituții de învățământ speciale, ceea ce înseamnă că sunt și separați de familie. Cât ține de educația timpurie, instituțiile pentru copiii de vârstă preșcolară nu sunt în totalitate pregătite nici cu resurse umane, nici cu programe adaptate. Despre aceasta a anunțat Ludmila Malcoci, director executiv la „Keystone Moldova” și membră a Alianței ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF).
Astăzi, APSCF a organizat o conferință de presă pentru a marca cea de-a cincea ediție a Săptămânii Globale de Acțiune pentru Educație. Tema din acest an vizează importanța finanțării domeniului educației, încurajarea implicării și participării civice, precum și apelul către autorități de a-și ține promisiunile privind educația de calitate.
[dt_quote type=”blockquote” font_size=”big” animation=”none” background=”plain”]„Orice intenție, oricât de nobilă ar fi, dacă nu este susținută de resurse umane, de legislație, structuri, servicii, care se leagă de necesitatea resurselor financiare, va fi practic imposibil de realizat. Republica Moldova a înregistrat în ultimii 7-8 ani progrese extraordinare în promovarea dreptului fiecărui copil la educație de calitate. Totuși, constatăm că sunt lucruri care nu au fost finalizate – neadaptarea prin rampe a instituțiilor, neadaptarea cu grupuri sanitare sau cu transport, în special în localitățile rurale, unde drumurile sunt impracticabile. Acestea sunt bariere în accesul la o educație de calitate în școala de masă. Mai există probleme la capitolul atitudini și percepții, precum și în ceea ce ține de metodele de incluziune pe care cadrele didactice nu le cunosc”, a menționat Liliana Rotaru, președinta CCF Moldova.[/dt_quote]Cum este finanțată educația incluzivă în Moldova?
Misiunea de a implementa servicii de educație incluzivă revine unităților de învățământ, care au obligația de a implementa aceste servicii, dar nu au resurse. Guvernul susține că este obligația instituțiilor de învățământ locale de a asigura respectivele servicii, în timp ce primăriile locale – din moment ce școlile sunt la autogestiune financiară – se implică tot mai puțin din cauza lipsei resurselor financiare.
[dt_quote type=”pullquote” layout=”right” font_size=”big” animation=”none” size=”1″]Experiența pozitivă înregistrată în școlile-pilot care au avut parte de programe de susținere a educației incluzive, în colaborare cu ONG-uri, arată faptul că, acolo unde există suport adecvat, mediul școlar este mai prietenos și accesibil pentru toți copii, iar rezultatele sunt satisfăcătoare pentru toată lumea: de la cadre didactice, părinți și până la beneficiari – atât copiii cu necesități educaționale speciale, cât și colegii lor.[/dt_quote]APSCF a elaborat și un document de poziție „Promovarea educației incluzive în Republica Moldova: obiective clare, angajamente puternice, politici responsabile”, care include mecanisme pentru promovare, obiective, standarde și recomandări. Ludmila Malcoci, de la „Keystone Moldova”, a enumerat câteva dintre recomandări:
1. Extinderea procesului de implementare a educației incluzive în instituțiile preșcolare, pentru a asigura un nivel mai înalt de pregătire pentru școală a copiilor cu CES și pentru a asigura tranziția de la grădiniță la școală.
2. Asigurarea unui mediu pozitiv de învățare în toate instituțiile școlare, care să asigure stima de sine și încrederea în forțele proprii pentru toți elevii, inclusiv cei cu CES.
3. Implicarea mai activă a tuturor elevilor în procesul de organizare a învățării.
4. Îmbunătățirea accesului elevilor cu CES la servicii de suport, prin crearea unor servicii specializate interșcolare (logopedică, psihologică, psihopedagogică, kinetoterapeutică).
5. Instituirea unui mecanism de monitorizare și evaluare a calității serviciilor de suport acordate.
6. Implicarea mai activă a APL în mărirea gradului de accesibilitate fizică a copiilor cu dizabilități locomotorii, la instituțiile de învățământ (repararea drumurilor, asigurarea cu transport, construirea rampelor la clădirile instituțiilor școlare, adaptarea sălilor auxiliare etc.), precum și sprijinirea familiilor vulnerabile care au copii cu CES pentru integrarea educațională a acestor copii.
7. Reducerea numărului de elevi în clasele în care învață copii cu CES până la cel mult 15, dintre care 2-3 cu CES.
8. Implicarea părinților copiilor cu CES în procesul de incluziune.
Săptămâna Globală de Acțiune pentru Educație (GAWE) va fi marcată în Republica Moldova printr-o serie de acțiuni, printre care: responsabilizarea Guvernului pentru finanțarea educației incluzive, prin elaborarea, prezentarea și promovarea documentului de poziție; lansarea unui spot video privind domeniul educației, organizarea unor întâlniri cu media și a unei campanii de promovare pe social media; organizarea unei sesiuni de informare a studenților Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”; discuția cu factorii de decizie în cadrul mesei rotunde „Finanțarea în educație: priorități, necesități, realitate”.
