Skip to content Skip to footer

Când masculinitatea devine toxică pentru băieți și ce înseamnă, de fapt, să fii bărbat

Femeile sunt de cel puţin două ori mai predispuse la depresie decât bărbaţii. Totuși, rata de suicid este de aproape patru ori mai mare la bărbaţi decât la femei, după cum este menționat în Ghidul pentru practici psihologice cu băieți și bărbați, realizat de Asociația Americană de Psihologie.

Studiul a scos în evidență faptul că una dintre cauze sunt stereotipurile de gen care-i împiedică pe bărbați să vorbească despre emoțiile/problemele lor. Mai mult, promovarea așa-zisei „masculinități” tradiționale și reprimarea emoțiilor în rândul băieților au efecte negative față de sănătatea mintală a băieților și bărbaților, ceea ce duce și la creșterea cazurilor de comportamente violente sau dependență de anumite substanțe.

Psihologul Sergiu Toma susține că masculinitatea se referă, de fapt, la întreprinderea acțiunilor care duc la un rezultat; este o forță prezentă în fiecare dintre noi, una a deciziilor îndreptate spre rezolvarea unor probleme, la fel cum și feminitatea este o forță.

Masculinitatea devine toxică atunci când are loc un dezechilibru de putere și control asupra vieții, când acțiunile sunt îndreptate spre exagerare și controlul oamenilor/ideilor acestora despre ce și cum trebuie să fie. Atunci când o persoană începe să controleze acțiunile altora, fără a ține cont de părerea și drepturile lor, ea încalcă granița responsabilității pentru celălalt, pentru că crede că doar așa trebuie să fie rezolvată o problemă. Astfel, persoana nu doar își asumă responsabilitatea pentru deciziile celuilalt, ci și neglijează puterea și dreptul de a decide pentru sine.

Persoana care suferă de masculinitate toxică prezintă următoarele „simptome”:

  • Crede că lucrurile pot fi decise într-un singur mod – decis de ea.
  • Preia responsabilitatea pentru deciziile altora, pentru că bărbatul „trebuie să decidă/răspundă/aleagă/facă”, și nu pentru că e adecvat situației.
  • Încalcă dreptul celor apropiați și nu oferă explicații sau neagă necesitatea de a explica.
  • Este imprevizibil și-i obligă pe alții să se conformeze, fără a negocia.
  • Decizia finală îi aparține, chiar dacă nu are competențe în subiect/domeniu.
  • Cere să fie sfătuit doar ca să știe și nu poate împărți responsabilități/nu are încredere în competențele altora.

„Progresul tehnologic și schimbările în domeniul drepturilor omului i-au determinat pe oameni să nu mai lupte pentru supraviețuire”

Sergiu Toma spune că divizarea rolurilor se trage din antichitate, când bărbații și femeile făceau asta pentru a putea supraviețui (cineva prinde hrana și pentru asta se antrenează să fie agil și rapid, celălalt se preocupă de păstrarea celor necesare în casă/adăpost și educația/creșterea generațiilor tinere):

„Adevărul este că progresul tehnologic, schimbările în domeniul drepturilor omului și evoluția omenirii, în general, i-au determinat pe oameni să nu mai lupte pentru supraviețuire, ci să-și asume responsabilitatea pentru propria viață și pentru deciziile despre ce și cum trebuie să arate în viața lor.

Expresiile de tipul „Băieții nu se joacă cu păpușile”, „Bărbații adevărați nu plâng”, „Nu te-ai bătut niciodată?” sunt rămășițe ale stereotipurilor care, cu mulți ani în urmă, ajutau bărbații și femeile să-și asume o identitate și un rol ce, aparent, menținea un fel de echilibru în relații. „Bărbații nu plâng/nu se joacă cu păpușile” face parte din exercițiile spartanice de pregătire a unor luptători. Sparta avea nevoie de aceasta, așa erau timpurile, astăzi e diferit”.

Bărbăția nu înseamnă violență, dar curaj și determinare

Adesea, violența este confundată cu bărbăția. Totuși, este deja demonstrat că încrederea în sine, parteneriatul și responsabilitatea civică sunt cele care definesc bărbăția. Cuvintele-cheie în bărbăție sunt curajul (frica și dorința mare de a realiza ceva) și determinarea de a întreprinde acțiuni pentru a atinge rezultatul (responsabilitatea asumată). De cealaltă parte, violența este o formă de a menține puterea și controlul asupra celuilalt și vieții lui, în beneficiul propriu (indiferent de argumentele și motivele explicate).

Masculinitatea toxică are și efecte negative: negarea nevoilor altora, „senzația că le știi pe toate”, că trebuie să-ți demonstrezi puterea prin impunerea voinței. De fapt, toate sunt semne ale neîncrederii în sine și în alții, pentru că un om sigur de sine nu trebuie să demonstreze celorlalți puterea lui. Dacă există, ea este evidentă și vizibilă în cunoștințele, priceperea și curajul pe care le demonstrează.

Sergiu Toma îndeamnă atât femeile, cât și bărbații să conștientizeze ce înseamnă să se descurce în viață și de ce au nevoie pentru a fi împliniți:

„Veți descoperi că aveți nevoie de deprinderi de viață: să vă îngrijiți pe sine, să duceți un mod de viață sănătos, să fiți angajați civic și să contribuiți la binele comunității, să puteți negocia reguli și responsabilități, să știți ce vreți, ce puteți și că dispuneți de căi legale pentru a obține asta, să știți ce simțiți și să aveți grijă de emoții la fel cum aveți grijă de dinții curați din gură. Altfel spus, să fiți liberi să fiți ce vreți și puteți, fără a face abuz de alții.

Dacă băieții vor fi educați în acest spirit, ei vor crește sănătoși, echilibrați și capabili să fie în parteneriat cu alți bărbați (și nu în competiție, pentru că nu mai ai nevoie să-ți demonstrezi bărbăția care constă, de fapt, în acțiuni și opinii), precum și cu alte femei care vor fi percepute corespunzător propriei percepții despre viață”. 

Acest material a fost realizat în cadrul Acordului de cooperare cu UN Women (Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor), finanțat de Suedia. Părerile și opiniile exprimate aici aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al donatorului.

Citește și:

Avertizare! Preluarea conținutului, fără a cita sursa, dăunează grav imaginii instituției dvs. Puteți prelua în limita a 500 de caractere, dar să citați sursa cu link activ. Conținutul poate fi preluat integral doar cu permisiunea redacției Suntparinte.md.

Adresa: str. Alexei Mateevici, 46/1, Chișinău, Republica Moldova
Număr de contact: 068 294 424

CMT © 2024. Toate drepturile rezervate.