BebelușCopil mic

Activități pentru dezvoltarea multilaterală a copilului cu vârsta de la 0 la 3 ani

Postat de iunie 27, 2019 No Comments

Mediul familial reprezintă elementul optim în procesul de dezvoltare a copilului mic și determină premisele relevante pentru integrarea ulterioară a persoanei în societate. Părinții, la rândul lor, sunt primii mentori în ghidarea copilului, valorificând potențialul acestuia prin activități cotidiene și de joc.

Experiența copilului zi de zi îi formează personalitatea și are un impact direct asupra dezvoltării deprinderilor funcționale de manipulare a obiectelor/jucăriilor. Cu cât această experiență este mai diversificată, copilul se joacă activ în condiții naturale și motivaționale, adulții îi arată ce trebuie să facă, îi comunică în permanență și îl implică în acțiuni de rutină fără acces la gadgeturi, cu atât mai mult copilul va deprinde abilități care îl vor ajuta să realizeze multitudinea sarcinilor, sinapsele din creier ce răspund de dezvoltarea copilului fiind formate într-un mod activ.

Nivelul senzorial se dezvoltă și el, ceea ce contribuie la dezvoltarea capacității de adaptare și imitare. Este bine de știut că aceste procese sunt de durată, iar necesitățile copilului se schimbă odată cu înaintarea în vârstă.

Patricia Dabija, psihopedagogă la Centrul de Intervenție Precoce „Voinicel”, ne spune în continuare ce activități sunt recomandate pentru copiii de până la trei ani:

În primul an de viață al copilului este important să ne axăm pe dezvoltarea senzorială

În această perioadă sunt esențiale stimulările infantile, ceea ce presupune stimularea vizuală, tactilă, auditivă și formarea capacității de a se hrăni la sân. În acest caz recomandăm alimentația la sân și folosirea obiectelor din texturi variate care produc zgomote naturale (nu recomandăm jucăriile mecanice cu sunete și lumini).

La fel, este important să avem obiecte de diferite forme, cum ar fi maracas (instrumente muzicale), linguri, inele, mărgele, bastonașe, mingi cu găuri, mingi mai mici sau pufoase etc., pe care copilul le poate manipula în diverse moduri, ceea ce îi dezvoltă deprinderi funcționale de manipulare a obiectelor și capacitatea de coordonare ochi-mână.

Sunt recomandate includerea cărților în activitățile de joc și lectură (cărți rigide cu imagini clare), stimularea la oglindă, jocul „Cu-cu-bau”, ascunderea și căutarea în comun a jucăriilor, folosirea balonașelor de săpun, folosirea în autoservire a sticluței și a lingurii adaptate pentru copilul mic, precum și activități ce implică apucarea obiectelor din diferite unghiuri. Toate aceste experiențe au un impact direct asupra dezvoltării cognitive, emoționale și verbale a copilului.

Pentru a optimiza procesul de învățare este important să nu forțăm copilul, ci să-l motivăm prin joc, iar sarcina să fie de scurtă durată. Puteți să creați cutii senzoriale cu cel mult 4 obiecte, în acest caz copilul are tendința să le manipuleze pe rând.

La această etapă, limbajul este dezvoltat cu ajutorul comunicării active și prin răspunsul adultului la sunetele emise de către copil, iată de ce este semnificativ să fim în apropierea copilului.

Pentru vârsta de la 1 la 2 ani sunt recomandate următoarele activități:

În această perioadă este important să imite cât mai activ acțiunile adultului și să cunoască funcționalitatea obiectelor din cotidian. Este primordial să-l învățați pe copil să indice sau să vă ceară obiectul folosind gesturi, sunete sau cuvinte scurte pentru dezvoltarea unei interacțiuni constructive adult-copil, cu scopul de a diminua comportamentul nedorit de a obține ceea ce-și dorește prin isterii, manipularea mâinii adultului sau prin agresivitate sporită.

La fel, un aspect esențial este să-i oferim copilului posibilitatea de a imita lucrurile pe care le facem în rutina zilnică, precum și să-l învățăm instrucțiuni simple. cum ar fi „Dă”, „Arată-mi”, „Pune” etc., asimilarea regulilor simple ca: strângerea obiectelor în cutie și înțelegerea conceptului de „Nu”.

Dacă este să facem referire la jucării și jocuri, putem implica obiecte cu butoane (fără sunete mecanice și lumini) pentru a dezvolta capacitatea de a înțelege cauza-efect, xilofon sau activități cu lingura din lemn și vase, veselă pentru copii pentru dezvoltarea deprinderilor funcționale și a imitării, mașini pentru manipularea funcțională, mașini cu sfoară pentru a le trage, jocuri constructive, cum ar fi piramida, cuburi, jucării de sortat – pentru dezvoltarea coordonării ochi-mână și a capacităților cognitive.

Jucăriile din pluș sau păpușile sunt folosite activ în jocul simbolic, în asimilarea schemei faciale, în formarea deprinderilor sociale și reprezentarea afecțiunii (de exemplu, cuprinderea păpușii, legănatul etc.). Un aspect important îl reprezintă activitățile ce includ cărțile, citirea în comun și dezvoltarea capacității de a arăta obiectele cerute în carte, începând cu două reprezentări.

O alternativă este jocul cu animalele domestice pe care ați putea să le implicați în stimularea verbală („Cum face vaca?”…) și introducerea acestora în jocul simbolic. Pentru stimularea senzorială și cognitivă puteți folosi sticluțe și cutii cu diverse umpluturi, ascunderea în cutii a obiectelor pe care le puteți căuta împreună, verbaliza și manipula.

Pentru dezvoltarea motricității fine sunt recomandate strângerea buboaselor și a paielor de băut în sticluțe a câte 1.5 litri sau 2 litri, plasarea monedelor sau a bumbilor în cutii cu spațiu îngust, imitarea prin mâzgălit, plasarea conurilor de brad în forme pentru copt, tragerea obiectelor prin sfoară, activități cu fermoarul etc.

Socializarea la această etapă implică jocuri de transmitere a mingii, construirea piramidelor împreună cu alți copii, dezvoltarea deprinderii de a-i saluta pe ceilalți și de a împărți obiectele. Spre doi ani este relevant să implicăm copilul în jocuri interactive mai complexe, cum ar fi cel simbolic.

La nivelul motricității grosiere, accentul este pus pe activități de urcare și coborâre a scărilor, ocolirea obstacolelor, aruncarea mingii în cutie sau transmiterea acesteia, precum și vizitarea terenurilor de joc cu tobogane.

Vârsta de la 2 la 3 ani:

La această etapă facem referire la îmbunătățirea deprinderilor anterioare, a capacității de a verbaliza, interacționa, imita. Jocul simbolic devine complex implicând câteva acțiuni, cum ar fi hrănirea păpușii, legănatul și culcatul. Desigur, toate aceste activități se dezvoltă prin joc și cotidian, nu implică gadgeturile (ele au efecte negative asupra dezvoltării multilaterale a copilului, având impact direct asupra creierului).

În această perioadă este important să punem accentul și pe autoservire, atunci când copilul mănâncă singur, se îmbracă, merge la oliță etc. Este important ca adultul să-l ghideze și să-l laude pentru fiecare încercare și efort depus. Evident, dacă realizăm sarcina în locul copilului, acesta își formează o deprindere disfuncțională de a transpune acțiunea asupra adultului și devine mai puțin independent.

Dacă este să vorbim de creativitate și motricitate, este important să recurgem la jocuri de modelare a aluatului moale (este flexibil și ușor de modelat) și la colorarea imaginilor simple. Dacă există o dificultate pentru motricitatea fină, puteți tăia cercuri în carton, colorarea în contur ajutându-l pe copil să manipuleze mai bine mâna. Aceeași activitate o puteți face folosind aluatul moale, când bilele sunt modelate și plasate în aceste forme.

Cărțile rămân a fi activitatea de bază, puteți introduce puzzle-uri, dar cel mai important este jocul simbolic complex.

Autoarea articolului: Patricia Dabija, psihopedagogă la Centrul de Intervenție Precoce „Voinicel”. Acest articol a fost realizat în cadrul unui proiect susținut de IM Swedish Development Partner 

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.