Protecția copiilor rămași fără îngrijire temporară a părinților, prevenirea delincvenței juvenile și asigurarea justiției prietenoase copilului, respectarea dreptului la educație – dezinstituționalizarea și incluziunea copiilor cu dizabilități, respectarea drepturilor copiilor cu dizabilități și documentarea copiilor, în special din stânga Nistrului. Acestea sunt doar câteva dintre problemele identificate de către Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, în anul 2016.
Avocatul Poporului menționează că autoritățile publice centrale care au atribuții de control și supraveghere au eșuat la capitolul alimentația în instituțiile preșcolare și școlare.
„Produsele alimentare sunt procurate prin procedura de achiziții publice, iar furnizorul de produse este selectat după criteriul de cel mai mic preț oferit. Ca urmare a insuficienței resurselor financiare alocate pentru alimentația copiilor, precum și din cauza prevederilor în baza cărora are loc procedura de achiziționare, calitatea produselor alimentare achiziționate nu corespunde normelor sanitare recunoscute. Unele instituții de învățământ nu dispun de cantine școlare, elevii „iau masa” în sălile de clasă sau în cantinele grădinițelor”, menționează Maia Bănărescu.
Există probleme și la capitolul protecția drepturilor copilului în domeniul educației. Este înregistrată lipsa cadrelor didactice sau insuficiența acestora la unele materii de studii. Gradul de acoperire a locurilor vacante în anul 2016 a constituit în medie circa 61,5%, în scădere față de 2015.
„La acest capitol am identificat foarte multe probleme, cum ar fi: curriculumul supraîncărcat; volumul mare al temelor pentru acasă; lipsa blocurilor sanitare; lipsa sălilor de sport; neadaptarea transportului pentru copiii cu nevoi speciale. Problemele identificate țin atât de managementul eficient al instituțiilor de învățământ, cât și de insuficiența monitorizării modului de respectare a reglementărilor legale din partea subdiviziunilor teritoriale de învățământ. Ministerul Educației, în procesul de reformare a sistemului, trebuie să țină cont de opinia elevilor”, precizează ombudsmanul.
Avocatul Poporului atrage atenția și asupra existenței unui număr mare de cazuri când copiii nu au perfectate acte de identitate. „Nedocumentarea copiilor duce la încălcarea dreptului acestora la nume și cetățenie, la educație, la protecție socială, la muncă etc. Am identificat lacune în aplicarea legislației, birocratizarea excesivă a procesului de documentare, iresponsabilitatea părinților, precum și lipsa de conlucrare intersectorială a autorităților publice”, a adăugat Maia Bănărescu.
O problemă care s-a aflat în atenția Avocatului Copilului a fost violența față de copii, inclusiv violența în școală. La adresa Avocatului Poporului pentru protecția drepturilor copilului au parvenit 20 de cereri în care sunt invocate acțiuni de violență asupra copiilor, dintre acestea opt se referă la fapte de abuz sexual. De asemenea, au parvenit mai multe adresări ale părinților privind violența în școli, sunt invocate acțiuni de abuz din partea profesorilor față de elevi, elev față de alt elev, elev față de profesor.
În altă ordine de idei, Maia Bănărescu semnalează că numărul tentativelor de suicid în rândul copiilor a crescut cu 25% comparativ cu datele din anul precedent, ceea ce impune o implicare mai insistentă a specialiștilor psihologi în activitatea cu copiii care au experiența unei tentative de suicid.
În anul 2016, Avocatul Copilului a emis mai multe acte de reacționare (22 de avize și trei demersuri), a realizat două concilieri, în 25 cazuri s-a sesizat din oficiu, a inițiat 14 acțiuni în judecată sau a depus concluzii în instanță, a făcut patru propuneri de modificare a legislației și a depus o sesizare la Curtea Constituțională.
